Chiar dacă autoritățile române par a începe să se miște în privința anchetei autostrăzii scufundate Sibiu-Orăștie, lucrurile sunt încă departe de a fi lămurite. „Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate informația conform căreia CNAIR a reziliat contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul Nădășelu- Mihăilești (Cluj) din Autostrada Transilvania cu fi rma italiană Maltauro. Am demonstrat, cu argumente, că fi rma Maltauro, cel puțin în România, este o clonă a fi rmei Impregilio, condusă de cei care au produs dezastrul de la Sibiu-Orăștie. Prin gestul celor de la CNAIR (fostă CNADNR), România a evitat o țeapă de cel puțin 100 de milioane de euro, semn că lucrurile încep să se miște.

În cursul zilei de ieri am aflat, de la televiziunile de știri, că DNA a reînceput audierea lui Narcis Neaga, fost director general al CNADNR, pe care însăși Laura Codruța Kovesi l-a numit cu mândrie „inculpat” în dosarul Autostrăzii Sibiu- Orăștie.

De fapt, singurul inculpat din acest dosar, sau cel puțin așa a lăsat DNA să se înțeleagă.

Frăția subcontractanților

Cu toate că am început în urmă cu două săptămâni dezvăluirile despre implicarea lui Eduard Kovesi, fostul soț al Laurei Codruța Kovesi, în afacerile gri de pe șantierele autostrăzilor din vestul țării, nicio instituție a statului nu a venit să confirme existența vreunui dosar sau să anunțe autosesizarea pe această speță.

Am arătat, de-a lungul celor 5 episoade, că începând cu Sibiu-Orăștie, lotul 3, unde a lucrat Impregilio, s-a format o frăție a falșilor subcontractanți, de fapt o rețea de intermediari la intermediari, care a căpușat șantierele, a umflat prețurile, a evazionat statul, a beneficiat și abuzat de legea insolvenței, după care a luat-o de la început.

Totul cu sprijinul autorităților, care au închis ochii la toate sesizările din momentul în care firele anchetelor au dus la numele Kovesi. Spun anchetelor, pentru că DNA nu este singura instituție care a efectuat o anchetă în privința neregulilor de pe șantierele patriei, ci au mai fost și altele, rămase tot fără rezultat.

Doar la o lună după DNA

Printre aceste instituții se află și Consiliul Concurenței, organism care în data de 23 Noiembrie 2015 a solicitat CNADNR date despre licitația câștigată de Impregilio pentru lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie, precum și despre Pizzarotti, firma care a câștigat lotul 1 al tronsonului Sebeș-Turda.

Adică, două șantiere unde Eduard Bebe Kovesi împreună cu partenerii săi, Borzea și Andrenacci, au livrat material de balastieră, în calitate de subcontactanți, intermediari sau intermediari la intermediari, așa cum am arătat în episoadele trecute. Printre altele, Consiliul Concurenței solicita informații oficiale despre toți subcontactanții celor doi antreprenori generali.

Acest lucru se întâmpla fix la o lună distanță de la momentul în care procurorul Mihaela Moraru Iorga emitea ordonanța în dosarul 50/P/2013, prin care DNA solicita „predarea sub luare de dovadă” a documentelor cu privire la aceste autostrăzi, printre care, desigur, lista subcontractanților și prestatorilor de servicii.

Dacă cele două instituții au primit datele cerute, sau dacă ele au fost reale, ori dacă datele deținute de către instituțiile statului de la care au fost cerute informațiile aveau și datele reale din șantier, rămâne un mister. O declarație fără echivoc Cu privire la solicitarea Consiliului Concurenței, una dintre sursele noastre ne-a declarat: „Asta nu știm nici noi, ne-a surprins cererea, dar acum se pare că lucrurile aveau o legătură. Oricum, ce vă pot spune este că la faza de ofertare, Impregilo nu a declarat decât un singur subcontractor: firma SCT (Horia Simu).

Restul subcontractorilor, inclusiv Collini, care a construit Viaductul Aciliu, au apărut pe parcursul derulării contractului, și este interesant de ce a fost aleasă această modalitate de a ocoli faza de ofertare. În mod normal, subcontractanții ar fi trebuit declarați la ofertă. Ar trebui să punem problema cine și în ce condiții a dat aprobarea pentru acești subcontractori, câtă vreme ei nu figurează în contract și nici oferta. Ba mai mult, în anunțul de atribuire postat în SEAP, unde ar fi fost obligatoriu să fie mentionați subcontractanții lui Impregilo, apare doar mențiunea «nu se cunosc». Ce este fapt că firma SCT figurează încă din faza de ofertă…”.

Cu alte cuvinte, cineva a acceptat ca italienii să-și aleagă, după câștigarea contractului, subcontractanții, sau aceștia le-au fost sugerați, în funcție de interesele momentului. Printre ei, așa cum am arătat în episoadele trecute, s-a aflat și Eduard Kovesi din Sibiu, fost soț al Laurei Codruța Kovesi.

Ancheta stopată, procurorii dați afară!

După cum se poate constata, atât ancheta procurorului Mihaela Morau Iorga cât și a Consiliului Concurenței s-a oprit după ce au solicitat listele subcontractanților, pe care, probabil, le-au și primit. Apoi au apărut martorii, denunțătorii care au început să facă lumină în privința celor care se aflau în spatele unor nume de firme.

Astfel, au aflat procurorii că Led Communications din Sibiu nu este numai o firmă de servicii de internet și televiziune prin cablu, ci este firma lui Eduard Kovesi. După ce au descoperit că firmele din încrengătura de acolo, unde se scurgeau milioane de lei, nu erau doar niște firme de restaurante și spectacole, ci erau chiar firmele partenerilor de afaceri ai lui Bebe Kovesi, cei care l-au dedulcit pe acesta la milioanele de euro câștigate ușor. Apoi, ancheta a fost stopată, iar unii procurori implicați în anchetă au fost chiar dați afară din DNA, cum este cazul procurorilor Mihaela Iorga Moraru și Doru Țuluș.

Acum, instituțiile statului, ar trebui să explice motivele pentru care anchetele s-au oprit acum doi ani și de ce nu am aflat, precum în alte cazuri cazuri „răsunătoare” ale DNA, numele celor implicați, cu excepția inculpatului de serviciu Narcis Neaga. Până atunci vom continua să prezentăm dovezi și documente cu privire la oameni și fapte ascunse, din cine știe ce motive, opiniei publice.