„Decizia CEDO nu se referă deloc la CCR. Din lectura ei înțeleg că legislația românească are o foarte mare problemă în legătură cu numirea procurorilor șef, pentru că dacă nu ar fi existat o numire politică făcută de către președinte și ar fi existat o numire făcută de comunitatea profesională, de CSM, atunci putea să existe și o chestiune care ține de controlul judecătoresc al unei astfel de decizii.

În plus, hotărârea CEDO nu e definitivă și cer public Guvernului României să apere statul român, nu interesele electorale și politice ale lui Klaus Iohannis. Care, între noi fie vorba, a decis revocarea doamnei Kovesi cu o singură motivație: respect deciziile CCR, dar nu și-a pus niciodată o problemă în legătură cu atribuțiile pe care le are”, a spus Norica Nicolai.

Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), potrivit unui comunicat de presă al instituţiei cu sediul la Strasbourg.

Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.

CEDO a decis în unanimitate că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din Convenţie).

Cazul vizează decizia prin care Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său în urma unor critici pe care ea le-a formulat în legătură cu reformele legislative în materie de corupţie, precizează instanţa, adăugând că reclamanta a susţinut că nu a putut să conteste decizia la un tribunal.

Conform deciziei CEDO, Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial de revocare, şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.

Curtea a stabilit totodată că dreptul la libertatea de expresie al reclamantei a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.