Noile sancțiuni UE împotriva Rusiei provoacă tensiuni în Bulgaria. România este folosită ca argument în confruntarea politică

Noile sancțiuni UE împotriva Rusiei provoacă tensiuni în Bulgaria. România este folosită ca argument în confruntarea politicăRumen Radev. Sursa foto: Captură video

Parlamentul Bulgariei este tot mai divizat după ce ultimul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană împotriva Rusiei ar putea include măsuri care îl vizează și pe patriarhul rus Kirill.

Disputa a depășit cadrul religios și s-a transformat într-o dezbatere privind orientarea geopolitică a țării și poziția sa în cadrul UE.

Controversa a fost amplificată după ce autoritățile de la Sofia au anunțat că sunt pregătite să blocheze noile sancțiuni europene.

Tema este considerată importantă pentru că evidențiază diferențele de viziune dintre partidele politice bulgare privind relația cu Rusia și rolul Bulgariei în procesul decizional european.

Opoziția contestă argumentul privind libertatea religioasă

Potrivit publicației Novinite, reprezentanți ai opoziției susțin că dezbaterea este prezentată într-o manieră greșită și că sancțiunile nu vizează Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție religioasă.

Daniel Mitov, parlamentar din partea partidului GERB, a declarat că măsurile discutate la nivel european nu reprezintă o sancționare a credinței ortodoxe.

„Nimeni nu sancționează credința ortodoxă, nimeni nu sancționează Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție religioasă”, a afirmat acesta.

Mitov a susținut că discuția privește implicarea patriarhului Kirill în susținerea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În opinia sa, atunci când o figură religioasă devine un actor influent într-un conflict geopolitic, activitatea sa poate fi analizată și din perspectivă politică.

România și Grecia, invocate în dezbaterea de la Sofia

Critici la adresa poziției adoptate de autoritățile bulgare au venit și din partea formațiunii liberale „Da, Bulgaria”.

Deputatul Bozhidar Bozhanov a avertizat că Bulgaria riscă să se izoleze în interiorul Uniunii Europene dacă adoptă o strategie similară cu cea folosită de Ungaria în dosarele privind sancțiunile împotriva Rusiei.

Acesta a argumentat că disputa nu este una religioasă și a oferit drept exemple România și Grecia, două state majoritar ortodoxe care nu contestă măsurile europene pe aceleași considerente.

Kirill

Kirill / sursa foto: kremlin.ru

„Să nu se folosească religia în scopuri politice”, a declarat Bozhanov, subliniind că Bulgaria ar trebui să rămână conectată la nucleul decizional al Uniunii Europene.

Sofia amenință cu veto asupra noului pachet de sancțiuni

În paralel, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că țara sa este pregătită să blocheze adoptarea ultimului pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei.

Radev susține că noile măsuri pot afecta economia bulgară și consideră nepotrivită includerea patriarhului Kirill pe lista persoanelor sancționate.

„Să nu amestecăm politica cu religia. Astăzi, la Sofia, am spus că epoca cruciadelor s-a încheiat. Acest război a depășit deja tranșeele. S-a extins la economie, la energie, vedem că afectează cultura și sportul, iar acum nu mai rămâne decât să cuprindă și religia. Da, vom exercita dreptul de veto”, a declarat liderul bulgar înaintea unei reuniuni a Consiliului European de la Bruxelles.

El a adăugat că preocuparea sa principală este impactul unei asemenea decizii asupra credincioșilor ortodocși și asupra relațiilor dintre comunitățile religioase.

Dezbaterea reflectă diferențele de viziune asupra relației cu Rusia

Discuțiile privind sancțiunile împotriva patriarhului Kirill au devenit un nou punct de tensiune în politica bulgară. În timp ce o parte a clasei politice consideră că măsurile sunt justificate de pozițiile publice ale liderului religios rus față de războiul din Ucraina, alții susțin că acestea riscă să creeze un precedent privind implicarea instituțiilor europene în chestiuni religioase.

Poziția finală a Bulgariei ar putea influența negocierile europene privind adoptarea noului pachet de sancțiuni și va reprezenta un test important pentru capacitatea UE de a menține un front comun în raport cu Rusia.