ANI începe aplicarea noii legi. Zeci de primari, consilieri și funcționari rămân fără mandat sau funcție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Agenția Națională de Integritate (ANI) începe procedurile pentru aplicarea noilor prevederi referitoare la interdicțiile care decurg din constatarea definitivă a unor incidente de integritate. În urma verificărilor, instituția a identificat 55 de persoane care ocupă în continuare funcții sau demnități publice, deși asupra lor există interdicții aflate încă în termen.

Noile reguli de integritate intră în vigoare. 55 de persoane rămân fără mandate și funcții

Noua legislație schimbă modul în care sunt aplicate consecințele incompatibilităților, conflictelor de interese și averilor nejustificate. În anumite situații, persoanele vizate își vor pierde de drept mandatul, funcția.

„Agenţia Naţională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate. Noua abordare mută astfel accentul de la sancţiuni pecuniare cu o valoare modică şi cu un impact limitat către asigurarea efectivităţii normelor de integritate: o interdicţie stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecinţele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, se arată într-un comunicat al ANI.

Agentia Nationala Integritate ANI

ANI a identificat 55 de persoane aflate sub interdicție

Verificările Agenției au dus la identificarea a 55 de persoane care se află în situația de a avea o interdicție în vigoare, dar continuă să ocupe funcții sau demnități publice.

Lista cuprinde:

10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune;

17 consilieri locali și consilieri județeni;

9 viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;

13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere;

6 persoane care ocupă alte funcții.

Situațiile vizate provin din constatări definitive privind incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate.

Noua lege poate duce la încetarea mandatelor

Legea 180/2026 stabilește reguli tranzitorii pentru persoanele în cazul cărora incidentul de integritate a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a actului normativ, dar perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.

Potrivit noilor prevederi, persoanelor aflate în această situație „le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

ANI explică faptul că încetarea de drept înseamnă că persoana nu mai poate continua să exercite funcția, mandatul sau demnitatea publică vizată de interdicție. Autoritățile și instituțiile competente trebuie să pună în aplicare prevederile legale.

„Ce înseamnă, în practică, ‘încetarea de drept’? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice”, explică ANI.

ANI va verifica dacă interdicțiile sunt respectate

Agenția va urmări modul în care autoritățile aplică noile reguli și dacă încetarea mandatelor, funcțiilor sau demnităților are loc efectiv în termenele stabilite de lege.

Monitorizarea nu se va limita la documentele și informațiile transmise de instituțiile publice sau de persoanele vizate. ANI va verifica și datele disponibile în propriile evidențe și în bazele de date accesibile instituției.

În situațiile în care apar neconcordanțe, verificările vor putea fi extinse prin controale la fața locului.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, mai spune ANI.

Nerespectarea interdicției poate aduce amenzi de 50.000 de lei

Noua legislație introduce și sancțiuni mai consistente pentru încălcarea interdicțiilor.

„Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei”, se arată în comunicatul ANI.

Și persoanele care au obligația să constate încetarea unei funcții publice pot fi sancționate dacă nu își îndeplinesc această responsabilitate. Amenda poate ajunge în acest caz la 10.000 de lei.

„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, punctează sursa citată.

ANI vrea ca interdicțiile să producă efecte reale

Agenția susține că noul cadru legislativ schimbă accentul de la simpla constatare a unui incident de integritate către aplicarea efectivă a consecințelor.

„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrităţii cu mecanisme esenţiale care ar fi trebuit să existe încă de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. După aproape două decenii de funcţionare a Agenţiei, interdicţiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecinţe formale”, mai subliniază sursa citată.

ANI consideră că modificarea reprezintă o schimbare importantă pentru sistemul național de integritate. Instituția susține că o constatare definitivă privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată trebuie să aibă consecințe concrete asupra exercitării unei funcții sau demnități publice.

„Integritatea nu poate fi redusă la o sancţiune pecuniară cu impact limitat. O interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care Agenţia îl va urmări în aplicare”, afirmă ANI.