Nicușor Dan / sursa: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea privind protejarea intereselor naționale în activitatea economică, adoptată de Parlament pe 8 iunie. Șeful statului susține că actul normativ ridică probleme de constituționalitate și poate genera conflicte cu legislația națională și europeană referitoare la proprietate, investiții și libera circulație a capitalurilor.
Legea interzice înstrăinarea participațiilor deținute de stat
Actul normativ contestat de Nicușor Dan stabilește că, până la 31 decembrie 2027, statul nu poate înstrăina acțiunile pe care le deține la companii și societăți naționale, instituții de credit sau la alte societăți unde este acționar, indiferent de procentul de capital social deținut. Totodată, legea suspendă până la aceeași dată orice operațiuni aflate în desfășurare privind transferul acestor participații.
Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate prin care contestă mai multe prevederi ale legii.
Conform documentului, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, interpretate prin prisma art. 20 din Constituție și a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție.
CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Președintele susține că actuala lege diferă de cea analizată anterior de CCR
În sesizare se arată că legea preia structura Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale, act normativ care a fost analizat anterior de Curtea Constituțională. La acel moment, CCR a respins obiecțiile formulate și a stabilit că prevederile respective sunt constituționale.
Președintele argumentează însă că situația actuală este diferită, deoarece noua lege introduce elemente care nu existau în forma analizată în anul 2020.
„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (...) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicţie pură şi simplă, fără nicio excepţie, fără un regim diferenţiat de înstrăinare pe pieţe reglementate, fără sancţiunea expresă a nulităţii absolute şi fără nicio intervenţie asupra OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate privesc tocmai elementele nou introduse", se arată în sesizarea adresată CCR.
Documentul menționează că după 2020 cadrul legislativ aplicabil întreprinderilor publice a suferit modificări importante, inclusiv prin Legea nr. 187/2023, care a instituit Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, și prin Legea nr. 158/2025.
Critici privind claritatea legii și conflictul cu alte acte normative
Șeful statului susține că legea încalcă prevederile constituționale referitoare la calitatea actului normativ și la necesitatea existenței unor reglementări clare și previzibile.
"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permiţând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act", transmite Nicuşor Dan.
În sesizare se mai arată că legea intră în conflict cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului.
"Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres şi nici nu stabileşte vreo regulă de soluţionare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune", se mai arată în sesizare.
Argumente privind investitorii privați și libera circulație a capitalurilor
Președintele mai susține că prevederile legii afectează drepturile unor investitori implicați în proceduri aflate deja în desfășurare și că nu există mecanisme compensatorii pentru aceștia.
"Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă, până la 31 decembrie 2027, 'orice operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat (...) aflate în curs de realizare', iar art. 3 alin. (3) sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit. Aceste dispoziţii afectează direct poziţia juridică a investitorilor privaţi angajaţi în procedurile suspendate: ofertanţi declaraţi câştigători prin acte administrative, participanţi care au constituit garanţii sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară", argumentează preşedintele.
În final, sesizarea invocă și posibila încălcare a principiului liberei circulații a capitalurilor, prin raportare la articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Recomandările noastre
