Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Deși trăim într-o eră a informației și a digitalizării, România continuă să se confrunte cu o problemă majoră: analfabetismul tradițional.
Potrivit datelor recensământului din 2021, publicate de Institutul Național de Statistică (INS), mii de români nu știu să scrie și să citească.
Statistica se referă strict la analfabetismul convențional – adică incapacitatea de a citi și de a scrie, fără a include și analfabetismul funcțional, care face referire la dificultăți în înțelegerea sau utilizarea informației scrise în contexte cotidiene.
Giurgiu, județul cel mai afectat
Județul Giurgiu se află pe primul loc în clasamentul național al analfabetismului. Mai exact, 1,21% din populația județului cu vârsta peste 14 ani nu știe să scrie și să citească.
Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului educațional din zonă și reflectă o combinație de factori socio-economici, printre care nivelul scăzut de trai, abandonul școlar, lipsa infrastructurii educaționale și migrația.
Alte județe cu rate ridicate de analfabetism
Giurgiu nu este un caz izolat. Pe următoarele poziții în topul județelor afectate se află:
-
Brăila – 1,13%
-
Călărași – 1,12%
-
Mureș – 1,08%
-
Caraș-Severin – 1,07%
-
Timiș – 1,04%
Aceste cifre indică faptul că problema este răspândită în mai multe regiuni, inclusiv în județe considerate dezvoltate, precum Timiș, ceea ce arată că analfabetismul nu este exclusiv o problemă rurală sau a regiunilor slab dezvoltate economic.
Județele cu cele mai bune rezultate
La polul opus se află județele cu cele mai scăzute procente de persoane analfabete. Potrivit recensământului, cel mai bine stau:
-
Gorj – 0,59%
-
Argeș – 0,63%
-
Bistrița-Năsăud – 0,64%
Aceste județe demonstrează că, printr-o combinație de factori precum politici educaționale locale, infrastructură școlară funcțională și implicare comunitară, fenomenul poate fi redus considerabil.
Diferența dintre analfabetism și analfabetism funcțional
Este important de precizat că datele recensământului vizează doar analfabetismul tradițional. În România, însă, problema este mai profundă. Potrivit testelor internaționale PISA și altor analize, analfabetismul funcțional afectează între 40 și 50% dintre elevii de 15 ani. Aceștia, deși știu să scrie și să citească, nu pot înțelege un text simplu sau nu știu cum să aplice o informație în practică.
Această realitate este confirmată și de un raport al Comisiei Europene, care arată că România se numără printre statele cu cele mai slabe performanțe educaționale din UE.
Cauzele analfabetismului în România
Specialiștii indică mai mulți factori care contribuie la această situație:
-
Sărăcia – familiile cu venituri mici nu pot susține educația copiilor, iar abandonul școlar devine o problemă gravă.
-
Lipsa infrastructurii – în multe sate nu există școli apropiate sau condițiile sunt precare.
-
Migrația – copiii rămași singuri acasă după plecarea părinților la muncă în străinătate au dificultăți în a-și continua educația.
-
Politici educaționale ineficiente – multe programe naționale nu sunt adaptate realităților locale și nu reușesc să combată abandonul școlar.
-
O școală high-tech în România anilor 2050. Imagine realizată cu AI
Ce soluții sunt propuse?
Experții în educație cer o abordare integrată și pe termen lung. Printre soluțiile menționate în rapoarte și analize recente se numără:
-
Extinderea programului „Școala după Școală”, pentru a oferi sprijin copiilor care rămân în urmă.
-
Programe de alfabetizare pentru adulți, care să ofere o a doua șansă celor care nu au avut acces la educație.
-
Investiții în infrastructura școlară din zonele defavorizate.
-
Formarea și motivarea cadrelor didactice să lucreze în medii vulnerabile.
De asemenea, implicarea autorităților locale și a comunităților este esențială pentru implementarea acestor măsuri.
Ce spun datele oficiale?
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în România existau, în 2021, peste 155.000 de persoane analfabete, adică nu știau nici să scrie, nici să citească. Aceste persoane au fost identificate prin autoevaluare sau de către recenzorii care au completat formularele pentru recensământ.
Procentul la nivel național a fost de 0,8% din populația cu vârsta de peste 14 ani. Cu toate acestea, diferențele între județe sunt semnificative, iar rata reală ar putea fi chiar mai mare, având în vedere reticența unor persoane de a declara nivelul real de educație.
România se confruntă în continuare cu provocări majore în domeniul educației de bază. Analfabetismul tradițional afectează mii de persoane, în special din județele Giurgiu, Brăila, Călărași și Mureș. În același timp, analfabetismul funcțional rămâne o problemă sistemică, ce necesită intervenții urgente și coerente.
Fără politici educaționale eficiente, corelate cu măsuri sociale și economice, România riscă să perpetueze un cerc vicios care afectează nu doar individul, ci întreaga societate.
