Într-o postare pe pagina sa de Facebook, avocatul Toni Neacșu scrie despre sesizarea CCR de către Guvern în privința conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Am studiat astăzi cu atenție sesizarea Guvernului în ce privește conflictul juridic de natura constituțională dintre Parlament și ÎCCJ. Motivarea este ireproșabilă iar rigoarea juridică desăvârșită. Pot pune mâna în foc că redactarea aparține, în mare măsură, unei d-ne judecător din Ministerul Justiției, o excelentă profesionistă. Devoalează un pragmatism juridic accesibil doar practicienilor cu ștate vechi.

Pe scurt, în sesizare este vorba despre următoarele lucruri, deloc noi pentru cei ce mă urmăresc:

1. ÎCCJ refuză aplicarea legii în ce privește formarea Completelor de 5 judecători începând încă cu 1.02.2014. Începând cu această dată legea obliga ÎCCJ să formeze completele exclusiv prin tragere la sorți, ÎCCJ nesocotind aceste dispoziții legale în mod continuu, an de an.

2. Prin refuzul aplicării imediate a Legii nr. 207/2018, care doar a confirmat voința legiuitorului în ce privește formarea completelor de 5 doar prin tragere la sorți, ÎCCJ nu a făcut decât să-și exprime manifest refuzul aplicării actelor puterii legislative. Acesta este momentul apariției conflictului de natură constituțională, până atunci fiind doar o problemă de aplicare greșită a legii, îndreptabilă în justiție.

3. Conflictul juridic constă în arogarea de către ÎCCJ a unor atribuții constituționale ce revin doar Parlamentului, aceea de a crea legea.

4. Prin Decizia nr. 68/27.06.2018 Curtea Constituțională a dat deja o dezlegare problemei de drept, stabilind că din 1.02.2014 Completele de 5 sunt, potrivit legii, formate exclusiv prin tragerea la sorți a celor 5 judecători, fără membri de drept.

5. Conflictul juridic a apărut chiar din 1.02.2014 și continuă și în prezent, de atunci ÎCCJ refuzând, în activitatea sa administrativă iar nu judiciară, aplicarea unor legi în vigoare ale statului român.

6. Întrucât CCR trebuie să indice și căile de rezolvare a conflictului, trebuie să găsească o soluție pentru hotărârile judecătorești pronunțate în toată această perioadă de către complete de judecată nelegal constituite. Potrivit legii actuale, acest motiv constituie un motiv de contestație în anulare, dar termenul în care poate fi formulat este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Eu aș mai fi adăugat că prin încălcarea art. 126 alin. 2 și 4, respectiv art. 1 alin. 5 din Constituție, ÎCCJ a organizat, începând cu 1.02.2014, Completele de 5 judecători în materie penală drept instanțe extraordinare, ele funcționând în afara legii de organizare judiciară, interzise expres de legea supremă.

Probabil zilele următoare voi lucra la un amicus curiae pentru susținerea, fie și simbolică, a acestei sesizări la CCR.”