Opinii
Ne place, nu ne place, trebuie să recunoaștem: germanii au fost deștepți în SAFE, noi am fost proști!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Este subiectul continuu care ne ocupă viața din luna martie: achizițiile de armament și tehnologie pentru înzestrarea armatei. Scandalul e imens de când s-a aflat că miliardele de euro, pentru care România s-a împrumutat pentru programul SAFE, nu aduc beneficii importante industriei țării, ci merg către o firmă din Germania, producătoare de tehnică militară. Alegerea aparține Guvernului României.
Situația se cunoaște, acuzațiile curg atât din mediul industriei de apărare, cât și din mediul politic. Numele companiei germane Rheinmetall a fost și este intens mediatizat deoarece contractul din programul SAFE nu s-a făcut transparent, pentru că cel mai mare procent din împrumutul de circa 17 miliarde de euro merg către această companie, în loc să dezvolte performanță și locuri de muncă în România.
Când a ales Ilie Bolojan și Radu Miruță colaborarea cu firma din Germania
Rheinmetall deține pachetul majoritar de acțiuni la fabrica Automecanica din Mediaș, județul Sibiu, din anul 2024. A preluat 72% din acțiunile companiei de vehicule militare Automecanica Mediaș ca să asambleze transportoare blindate Lynx.
Ministrul Economiei la acea vreme era Radu Miruță, care a fost încântat de colaborare și de faptul că răspunde astfel cerințelor europene. Ursula von der Leyen transmisese că Europa trebuie să investească în securitatea și apărarea continentului și să ajute în continuare Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei.
În vara anului trecut (iulie 2025), așa cum am scris într-un alt articol, ministrul Radu Miruță a făcut tot ce a ținut de el și a aranjat o colaborare mai extinsă cu compania militară germană, arătându-i premierului Ilie Bolojan ce benefică va fi pentru România. Astfel, s-a ajuns la semnarea unui Plan. Planul de Acțiune România-Germania – a fost intitulat, și a fost semnat la Berlin în iulie 2025, de premierul Bolojan și de ministrul Economiei, Radu Miruță.
N-am știut noi prea multe la vremea aceea, ne-a mirat doar deplasarea în Germania a premierului, fiind prima ieșire în spațiul internațional.
Ministrului român al Economiei, citat de presa din Germania, califica parteneriatul cu compania militară Rheinmetall ca fiind „o etapă majoră” în punerea în aplicare a Planului de Acțiune România-Germania.
Această cooperare bilaterală consolidată presupune un dialog politico-diplomatic mai activ, susținerea reciprocă la nivelul UE. Planul de Acțiune România-Germania e o formulă de aprofundare a relațiilor bilaterale, fără ca acestea să fie transformate, însă, într-un parteneriat strategic, explica ministrul Radu Miruță.
Apoi, ce să vezi, când să înceapă selecția și atribuirea de contracte în proiectul SAFE, a intervenit pocinogul ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu (tot de la USR), descoperit că n-are studiile în regulă. A fost făcut de rușine în presă, a demisionat, iar la cârma Armatei române premierul Ilie Bolojan l-a desemnat, în noiembrie 2025, pe Radu Miruță. Doar îl văzuse ce priceput era la planul de înarmare când fuseseră la Berlin!
În acel Plan măreț era vorba despre contractul semnat cu compania Rheinmetall pentru construirea fabricii de pulberi în orașul Victoria. Costul: peste 500 de milioane de euro. 400 de milioane de euro de la Rheinmetall și 120 de milioane de euro contribuție autohtonă.
Germanii au fost deștepți, noi am fost proști!
Românii au o vorbă, transmisă din generație în generație: Nu-i prost cel ce cere, ci ăla care dă! Iar Guvernul Bolojan asta a făcut când a împărțit „tortul” SAFE, cu bani împrumutați pe care țara va trebui să-i restituie cu dobândă de 3%.
Compania germană Rheinmetall a câștigat în România 6 din cele 15 contracte ale programului european SAFE. Germanii din industria militară urmează să încaseze peste 5,6 miliarde de euro, reprezentând mai mult de jumătate din fondurile alocate. Planul Bolojan-Miruță a reușit, dar afacerea și suma a generat controverse și acuzații de favorizare din partea altor producători, români și străini. Romarm, compania națională militară de stat, a avut un punct de vedere foarte critic în legătură cu contractele cu Rheinmetall.
La noi, totul s-a făcut în tăcere
Am consultat presa germană din ultimii doi ani și am avut revelația că nemții au știut să-și facă bine temele cu privire la apărarea propriei țări, a dezvoltării industriei de armament, a obținerii de contracte externe cât mai avantajoase. La noi, totul s-a făcut în tăcere. Nu de acum, din timpul lui Bolojan, ci de-a lungul anilor. Pe la sfârșitul anilor 90, scriam despre traficul de armament, cum niște șmecheri exportau din România arme și ne aduceau la schimb țigări.
Hai să vedem ce a făcut Germania după ce a izbucnit războiul în Ucraina și, mai ales, după ce Comisia Europeană a dat undă verde înzestrării armatelor de pe continent!
La scurt timp după izbucnirea războiului în Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunțat alocarea a 100 de miliarde de euro pentru armament. Ca și în România, nu toate companiile din industriei de apărare au reușit să obțină finanțare. Dar tăvălugul a fost pornit.
Ce strategie au aplicat nemții ca industria de apărare să crească, nu să se prăbușească
În 2022, agențiile de presă transmiteau că Germania nu va mai trimite arme în Ucraina din stocurile federale. Ideea lansată era că trebuie gândit un plan comun prin care țările europene să-și dezvolte industria de armament și, implicit, economia propriilor țări. Ulterior, în perioada recentă, mesajul extins a fost că Europa are resursele necesare pentru a face față noilor provocări (n.r. evidențiate de Comisia Europeană), dar că este nevoie de dezvoltarea industriei europene de armament, după modelul NATO.
Încă de la începutul anului trecut, presa germană anunța că industria se confruntă cu o migrație masivă a producției către alte țări, pe fondul creșterii costurilor, iar acest lucru va influența economia națională. Parcă s-a sunat goarna la ei, căci imediat a apărut o mobilizare generală, în mod special în industria de armament.
Industria apărării din Germania a cerut creșterea bugetului pentru sectorul militar și a propus transformarea sectorului auto în principalul motor al producției de echipamente militare. Asociația profesională din domeniu a argumentat că resursele din sectorul auto pot fi redirecționate pentru a fabrica tancuri, obuze și alte echipamente militare. Sunt articole în presa germană care relatează despre panurile de transformare a unor sucursale din orașele mai mici ale giganților auto autohtoni.
Productie de armament într-o uzină Volkswagen. Colaj Ziarul românesc
Rheinmetall a anunțat, în 2024, că va reconverti două fabrici din Berlin și Neuss, inițial destinate producției de piese auto, pentru a fabrica exclusiv echipamente militare. Profitul operațional al companiei în segmentul de armament aproape s-a dublat, ajungând la 339 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului 2024.
De asemenea, Reuters a anunțat că o companie germano-franceză, KNDS, a achiziționat o fabrică de vagoane din Gorlitz, deținută anterior de producătorul francez de trenuri Alstom, și o va transforma într-o unitate de producție pentru componente de vehicule militare, inclusiv pentru tancul Leopard 2 și vehiculul blindat Puma.
Pe fondul acestei strategii bine gândite în Germania, hop și noi la „război”, să cumpărăm ce muncesc alții! Vor munci și românii, ca să plătească împrumutul. Cum ziceam: banii trebuie să producă bani!
