Radu Miruță, băgat în achizițiile de armament în două mandate de ministru. Germania e preferată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Se apropie data de 30 mai, zi în care se încheie semnarea tuturor contractelor de achiziție pentru înzestrarea armatei române, conform programului SAFE. Pe 26 martie 2026, Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevedea acest termen. Curg însă informații contradictorii cu privire la interesul de a oferi contractele bănoase unor companii străine privilegiate și mai puțin interes pentru dezvoltarea producției de armament în țară.

Banii trebuie să producă bani, iar domeniul de înzestrare a armatelor în cadrul programului european SAFE (Security Action for Europe) este propice companiilor de profil din UE fiindcă va aduce profituri foarte mari și va crea locuri de muncă prin producția ce o va dezvolta. Există un interes major în toată presa internațională pentru această afacere cu armament pentru că este vorba de miliarde de euro.

SAFE este definit ca un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.

„Există un război de teritorii asupra politicii industriale de apărare”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați de Financial Times, săptămâna trecută. „Este vorba despre cine gestionează extinderea producției și ce impact are aceasta asupra armelor pe care le va folosi Europa în viitor.”

Adevăratele mizele ale întâlnirii Trump-Xi. De ce a ales liderul american să meargă în China alături de mai mulți oameni de afaceri

Cât de periculoasă este prezența hantavirus pe teritoriul României? Ce spune Adrian Marinescu despre cazul de la Arad

Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură. România beneficiază de 16,68 miliarde de euro, bani împrumutați cu o dobândă de doar 3,5%, pentru investiţii masive în industria de apărare şi capabilităţi militare.

Obiective pentru care se vor aloca miliardele de euro

Nu se cunosc toate obiectivele pentru care se vor cheltui cei aproape 17 miliarde de lei, deoarece lista aprobată recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu poate fi dată publicității în totalitate. Sunt însă obiective despre care s-a făcut vorbire de către oficiali.

Președintele Nicușor Dan și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-au pronunțat cu privire la alocare de fonduri pentru extinderea Bazei Militare de la Kogălniceanu și Portul Militar Constanța. Despre fonduri alocate Ministerului Transporturilor deja s-a făcut o informare. Este vorba de finalizarea porțiunilor de autostradă A7 (Târgu-Mureș -Iași-Ungheni), între Pașcani - Suceava – Siret, deci până la granița cu Ucraina, dar și A8, Pașcani - Iași - Ungheni până la granița cu Republica Moldova. Nu știm , însă, cine se va ocupa de semnarea contractelor cu „drumarii” – Ministerul Transporturilor, MApN sau ambele ministere.

Din publicația germană DW, aflăm că Mistral, rachetele fabricate de francezi, cu rază foarte scurtă de acțiune, urmează să fie probabil cumpărate tot cu fonduri din Programul european SAFE, „cu atât mai mult cu cât achiziția lor e prevăzută chiar în programul de guvernare”.

Bătălia se duce pentru contractele cu armament și tehnică militară

Scandalul a mocnit, dar a izbucnit. S-a ajuns la etapa cea mai grea: alegerea furnizorului. Cui va da România banii pentru a-și înzestra armata cu transportoare, cu drone, cu arme performante, cu munție? S-au avansat deja nume de răsunet care ar putea participa la licitații: Heckler & Koch, companie germană de producție de apărare care produce pistoale, puști, pistoale-mitralieră și lansatoare de grenade; Beretta din Italia, companie care are împlinit 500 de ani de la înființare; CEZ din Cehia, cunoscut producător de arme de foc; FN Herstal din Belgia.

Radu Miruță, ministrul Apărării, a fost acuzat chiar de directorul Romarm, compania de armament a statului care este inclusă în Strategia Națională de Apărare a României, că a scos instituția de la orice fel de participare la consultări și negocieri. Romarm are atribuții clare menționate în SNAR, dar ministrului USR nu pare să-i pese de legalitate, susțin surse din domeniul Apărării.

Tot Miruță și grupul său din MApN au provocat stupefacție staffului de la celebra companie Beretta. Am relatat episodul într-un articol din 9 aprilie, însă nici până acum ministrul nu a spart tăcerea cu niște explicații.

Directorul fabricii Beretta din Italia, Carlo Ferlito, susține că a răspuns solicitării și a depus o ofertă avantajoasă pentru înarmarea României, iar „România nici măcar nu i-a răspuns la e-mailuri”. Declarația lui a apărut în publicația de specialitate Defense România.

„Nu a existat niciun răspuns din partea autorităților române. După răspunsul transmis în urma primirii RFI-ului (Request for Information) din noiembrie, nu am mai fost contactați și nu ni s-au solicitat clarificări sau detalii suplimentare. Considerăm acest lucru foarte ciudat și dezamăgitor, având în vedere că Ordonanța de Urgență care reglementează programul SAFE prevede în mod clar un mecanism de diferențiere în cazul în care există mai mulți furnizori potențiali pentru un anumit program, cu factori de evaluare precum prețul, termenul de livrare și cooperarea industrială”, a declarat CEO Beretta.

Între timp ne-am lămurit de ce din luna noiembrie 2025, Beretta nu a mai primit niciun răspuns, la fel ca și alți posibili furnizori. Programul SAFE a fost organizat de Ministerul Economiei în vremea în care Radu Miruță era ministru. În luna noiembrie, el și premierul Ilie Bolojan au primit vizita ambasadorului Germaniei la București și a reprezentantului companiei Rheinmetall din Germania , au negociat și parafat un contract pentru construirea unei fabrici de pulberi în orașul Victoria, de lângă Făgăraș.

Ministrul Miruță cere convocarea Parlamentului

Se crede că Miruță are o aplecare de simpatie către Germania și rocada care l-a adus în fruntea MApN îi permit să se ocupe în detaliu de alegerea furnizorilor pentru SAFE. Criticile și acuzațiile curg așa că ministrul a făcut o declarație ca să mai calmeze spiritele.

Radu Miruță a cerut ca Parlamentul să fie convocat pentru achiziţiile de echipamente militare şi armament prin mecanismul SAFE. Se va solicita aprobarea Parlamentului, pentru sumele finale alocate fiecărui proiect, „sume raportate la referințe concrete din piață, nu la ofertele mai mari venite de la companii”. Totul se va produce după data de 30 mai, când se vor închide contractele.

S-a vorbit despre interesul Germaniei de a-și dezvolta afacerile de producție și comercializare de armament încă din toamna anului trecut, când programul de înarmare SAFE a început să constituie temă majoră de interes în cancelariile europene.

Încă din ianuarie 2026, Germania s-a pregătit pentru ce urma să vină, mai ales că lupta dintre NATO și UE pentru controlul înarmării țărilor din Europa era deja evidentă. Bundestag a adoptat o lege a achizițiilor publice prin care să poată exclude ușor de la licitații companiile non-UE și să pună stavilă subcontactărilor din contractele de apărare. Totul pentru a proteja industria germană de apărare și de a reuși să obțină o halcă cât mai mare din bugetul alocat țărilor care au nevoie de armament prin programul SAFE.

Istoria afacerii cu firma germană Rheinmetall

Cu mult înainte de „pleașca” acestui proiect SAFE, existau deja cooperări ale României cu compania Rheinmetall din Germania. S-a și vorbit să se extindă colaborările cu Uzina Automecanica Moreni, dar și cu alți producători mai mici din industria de Apărare.

În 2024, Rheinmetall a preluat 72% din acțiunile  companiei de vehicule militare Automecanica Mediaș, unde s-a angajat că va produce și transportoare blindate Lynx.

Anul trecut, DW scria că germanii de la Rheinmetall urmează să deschidă în România un Centru de Excelență pentru „operarea, mentenanța și dezvoltarea tehnologiilor de apărare, în special pentru vehiculul Lynx”.

Deja, din vremea în care era ministrul Economiei, (3 noiembrie 2025), Radu Miruță ne anunța că nemții de la compania Rheinmetall vor construi la Victoria, în județul Brașov, cea mai modernă fabrică de pulberi din lume, iar România a câștigat, prin renegocierea contractului, avantaje suplimentare de 93 de milioane de euro.  Premierul Ilie Boljan era foarte încântat de contractul semnat cu nemții la acel moment, fondurile fiind din SAFE.

Construcţia fabricii a fost anunțată că începe în anul 2026, iar producţia de aici va urma să fie livrată în 2 ani. Construcția nu a început încă și e puțin probabil să se producă anul acesta.  Proiectul Rheinmetall-Pirochim de la Victoria a făcut un pas spre studiul de fezabilitate abia la sfârșitul lunii februarie, când a făcut anunțul că se așteaptă oferte de la firmele de profil.