Potrivit BNR există incertitudini şi riscuri mari la adresa noii perspective care decurg din mersul pandemiei şi al măsurilor restrictive asociate. Cu alte cuvinte, datorită restricțiilor impuse de autorități și a creșterii cazurilor noi de infectare cu coronavrius și al valului al treilea, rata inflației se așteaptă să crească treptat pe parcursul anului 2021.

“În şedinţa de astăzi (luni, n.r.), Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflaţiei în raport cu proiecţia precedentă, în condiţiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflaţiei este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecţie descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou şi să rămână uşor deasupra punctului central al ţintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviaţiei pozitive a PIB şi al creşterii ulterioare lente a acesteia”, precizează banca centrală.

Politica fiscală și absorția fondurilor europene deficitară ar putea fi alte cauze ale inflației

Alte surse majore de incertitudini şi riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbţia fondurilor europene alocate României, dar şi evoluţiile de pe piaţa muncii, sub influenţa situaţiei sanitare şi a măsurilor de sprijin guvernamental, se arată în comunicatul BNR remis Agerpres.

Cât a crescut inflația de la începutul anului

Rata anuală a inflaţiei a crescut în ianuarie 2021 la 2,99%, de la 2,06% în decembrie 2020, şi la 3,16% în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici şi ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotaţiei petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influenţele de sens opus venite de pe segmentele LFO şi produse din tutun, precum şi din decelerarea inflaţiei de bază, explică BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie şi rămânând în februarie la 3,1%, de la 3,3% în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, precum şi pe fondul influenţelor modeste ale deficitului de cerere agregată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6%, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1%, de la 2,3% în luna decembrie.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi publicat marţi, 16 martie 2021.