Ankara a solicitat de câteva luni partenerilor săi din NATO să îi ofere mai mult sprijin în lupta sa împotriva miliţiilor kurde din Siria pentru a permite intrarea în vigoare a acestui plan, care este, de fapt, o actualizare a versiunii din 2010 cu privire la care s-a ajuns la un acord în luna decembrie.

Conţinutul planului este secret, însă oficialii lituanieni au declarat în mod repetat că ceea ce încearcă să obţină sunt consolidarea apărării aeriene şi o desfăşurare mai rapidă a forţele NATO în caz de criză. Toate aceste pe fondul tensiunilor cu Rusia, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

„Problema a fost rezolvată şi planurile sunt aprobate”, a declarat pentru AFP ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius, care a salutat „acţiunea constructivă” a Turciei.

Aceste informaţii au fost confirmate de o sursă diplomatică de la Bruxelles.

Rebelii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflaţi într-un război sângeros de gherilă împotriva statului turc din 1984, au baze şi tabere de pregătire în munţii din regiunea Kurdistanului irakian. Turcia, care a desfăşurat recent forţe speciale în nordul Irakului pentru a lupta împotriva rebelilor kurzi, a întreprins deja mai multe operaţiuni de amploare împotriva PKK sau a miliţiilor kurde afiliate din Irak şi Siria.

Pentagonul a anunţat marţi că preşedintele Donald Trump a aprobat un plan de retragere a 9.500 de militari americani care staţionează în Germania şi care va fi prezentat „în următoarele săptămâni” Congresului şi apoi aliaţilor NATO, informează AFP.

Ministrul apărării Mark Esper şi şeful statului major al armatei americane, generalul Mark Milley, ”au prezentat luni acest plan de redesfăşurare a 9.500 de soldaţi din Germania”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman.

Retragerea acestor trupe a fost solicitată pe 15 iunie de preşedintele Donald Trump, care acuză Germania că profită financiar de prezenţa militară americană.

„Propunerea care a fost aprobată nu răspunde doar ordinului prezidenţial, ci va creşte şi descurajarea Rusiei, va consolida NATO, va asigura aliaţii, va îmbunătăţi flexibilitatea strategică a SUA şi a comandamentului operaţional al armatei americane în Europa, având în acelaşi timp grijă de soldaţii noştri şi de familiile lor”, a asigurat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Conducerea Pentagonului „va informa comisiile de apărare ale celor două camere ale Congresului în săptămânile următoare şi apoi se va consulta cu aliaţii asupra modului în care se va proceda”, a adăugat Jonathan Hoffman.

Purtătorul de cuvânt nu a precizat în ce ţări ar putea fi desfăşurate forţele americane, dar preşedintele Donald Trump a declarat săptămâna trecută, cu ocazia întrevederii cu omologul polonez Andrzej Duda la Casa Albă, că Polonia va fi unul din locurile din Europa în care vor fi relocaţi soldaţi americani.

Conform informaţiilor furnizate de doi înalţi oficiali din cadrul Pentagonului, o parte din soldaţi vor fi repatriaţi, alţii vor fi relocaţi în ţări din fostul bloc sovietic cu intenţia de a trimite un mesaj clar Rusiei şi preşedintelui Vladimir Putin, ale cărui ambiţii militare au fost demonstrate în special prin anexarea peninsulei Crimeea în 2014. Deşi un anumit număr de soldaţi va staţiona permanent, majoritatea va fi dislocată prin rotaţie, au spus aceşti oficiali sub protecţia anonimatului. În opinia acestora, rotaţia oferă, de asemenea, mai multă flexibilitate şi este o metodă mai imprevizibilă şi, prin urmare, cu un efect mai destabilizator pentru Rusia.