NATO exersează vânătoarea submarinelor rusești fără SUA. Americanii lipsesc pentru prima dată de la exercițiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Forțe NATO s-au antrenat în apropierea Islandei pentru detectarea și urmărirea submarinelor rusești, însă exercițiul din acest an s-a desfășurat fără nave sau aeronave americane. Este pentru prima dată de la începutul exercițiului anual, organizat de zeci de ani, când SUA nu participă direct cu astfel de mijloace, potrivit Politico.

La manevre au fost implicate avioane germane de supraveghere, nave de război canadiene și avioane de luptă belgiene, în timp ce forțele NATO au fost conduse de un comandant francez. Exercițiul are loc într-o zonă strategică pentru alianță, aflată pe una dintre principalele rute folosite de submarinele rusești pentru a ajunge din nordul Rusiei în Atlantic.

„Vedem cum Europa și Canada își intensifică eforturile, și vedem acest lucru literalmente aici, în Islanda”, a declarat șeful Apărării din Islanda, Jónas Allansson, într-un interviu.

SUA lipsesc de la un exercițiu NATO pe care îl conduceau de zeci de ani

Absența navelor și aeronavelor americane este cu atât mai vizibilă cu cât exercițiul, cunoscut sub numele de „Northern Viking”, a fost condus timp de zeci de ani de Statele Unite. Americanii nu au dispărut însă complet din zonă. Echipe de construcții ale Marinei SUA lucrează la noi instalații în sectorul militar al aeroportului Keflavik, iar partea americană a contribuit și la planificarea exercițiului.

Rolul operațional este însă preluat într-o măsură mai mare de ceilalți membri ai NATO. Islanda se află în centrul așa-numitului „GIUK Gap”, zona maritimă dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit. Prin această regiune trec submarinele rusești cu propulsie nucleară care pleacă de la bazele de pe Peninsula Kola și intră în Atlantic.

„Pentru NATO și pentru Rusia, aceasta este cu adevărat o linie de demarcație”, a declarat un înalt oficial NATO, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni operaționale. „Pentru ruși, dacă pot controla accesul la acea zonă și își pot trimite submarinele de cealaltă parte a ei, atunci vor avea mână liberă în Atlantic și vor putea pune în pericol bazele de pe ambele maluri ale Atlanticului.”

Groenlanda a devenit un nou punct de tensiune în Arctica

Importanța strategică a Arcticii a crescut și mai mult după ce Donald Trump a amenințat anul trecut că Statele Unite ar putea cumpăra sau ocupa Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei și parte a spațiului NATO. Declarațiile au fost urmate de vizitele vicepreședintelui JD Vance și ale lui Donald Trump Jr., precum și de mai multe postări ale președintelui american care sugerau posibilitatea preluării insulei de către SUA.

Situația i-a determinat pe liderii NATO să discute inclusiv despre modul în care teritoriul ar putea fi apărat în cazul unei presiuni venite chiar din partea unui aliat. În paralel, Washingtonul a vorbit și despre reducerea prezenței militare americane din Europa.

Pentagonul și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

„Acest tip de exerciții stau la baza prezenței persistente în Atlanticul de Nord”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, comandorul Timothy Pietrack. „Este dovada că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților și să acționeze oriunde o impune securitatea alianței.”

Donald Trump NATO.Sursă foto: ChatGPT

NATO urmărește și intensificarea activităților Rusiei

Exercițiul are loc și într-un context în care statele NATO urmăresc tot mai atent activitățile Moscovei în Europa. Guvernul rus este suspectat de mai multe state europene de o campanie menită să perturbe infrastructura comercială și militară. Germania a acuzat public Rusia că a plasat o dronă cu explozibili pe pista aeroportului din Leipzig și a anunțat că va închide, ca răspuns, un consulat rus.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat luna trecută o vizită la Moscova, unde i-a avertizat pe oficialii ruși să nu atace statele NATO Estonia, Letonia și Lituania. Ambasada Rusiei nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Un oficial NATO a afirmat că, din luna iunie, nicio navă de război rusă nu a mai fost prezentă în Marea Mediterană, situație care diferă de desfășurările obișnuite și care a ridicat semne de întrebare în interiorul alianței.

Allansson a afirmat că „bastionul submarin” al Rusiei din jurul Islandei îi oferă Moscovei posibilitatea de a utiliza rachete nucleare și convenționale capabile să lovească atât America de Nord, cât și Europa de Vest.

Nave europene și canadiene au preluat un rol mai mare

În timpul exercițiului, marinari canadieni, francezi și portughezi au lucrat împreună la bordul unei nave de război canadiene. Aceștia au urmărit informațiile radar și au colaborat cu avioane folosite pentru detectarea submarinelor, inclusiv aparate din Lituania și alte state membre ale alianței. Operațiunea a fost condusă de contraamiralul francez Nicolas Molitor. El a declarat că grupul continuă să desfășoare exerciții împreună cu Marina SUA, inclusiv în largul coastei de est a Statelor Unite.

Structura forțelor prezente în Atlanticul de Nord s-a schimbat însă vizibil. În urmă cu doi ani, două nave amfibii ale Marinei SUA, cu pușcași marini și aeronave la bord, aveau rolul principal în același exercițiu.

În prezent, o mare parte din Marina americană este desfășurată în Orientul Mijlociu și în Caraibe, iar navele aflate în Atlanticul de Nord sunt în principal canadiene și europene. Molitor a afirmat că acestea reprezintă „prima linie de apărare pentru ambele maluri ale Atlanticului”.

„Nu este vorba doar de Europa, ci și de faptul că aliații europeni sunt preocupați de ceea ce se întâmplă în SUA.”

Cablurile submarine, urmărite atent de aliații NATO

O altă preocupare importantă pentru statele membre ale alianței este infrastructura aflată pe fundul mării, în special cablurile de internet și conductele. Germania urmărește cu atenție situația din Marea Baltică, unde activitatea Rusiei este una dintre principalele preocupări de securitate.

„Fiecare comandă de pe Amazon pe care o plasați în Germania trece prin aceste cabluri”, a declarat comandantul Marinei germane, Peter Flohr. „Așadar, trebuie să le supraveghem constant.”

În cadrul exercițiului, un avion german a colaborat cu flotila internațională aflată în largul Islandei, cartografiind fundul mării și transmițând date către celelalte forțe participante.

Operațiunea a permis și testarea vitezei cu care navele și aeronavele NATO pot face schimb de informații în condițiile dificile din regiunea arctică.

Forța este mai mică decât în anii precedenți

Oficialii implicați în exercițiu au recunoscut că numărul de forțe este mai redus decât în edițiile anterioare. În timpul manevrelor, o navă de război canadiană a operat împreună cu un avion german destinat misiunilor antisubmarin și cu fregata franceză „Auvergne”.

Molitor a afirmat că, în pofida numărului mai redus de mijloace implicate, navele NATO operează permanent împreună.

„Vom naviga întotdeauna alături de navele aliate”, a spus el, „iar acesta este un punct forte.”

În acest an însă, spre deosebire de edițiile precedente, navele americane nu se află alături de ele în Atlanticul de Nord.