Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/ George Calin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Motivarea Curții de Apel București privind respingerea propunerii de arestare preventivă în cazul lui Viorel Pașca, al soției acestuia, al celor trei fii și al Deliei Păcală a fost făcută publică. Documentul este invocat de avocatul Răzvan Doseanu, care susține că instanța a concluzionat că nu există probe suficiente pentru a justifica măsura preventivă în raport cu acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
„Motivare zdrobitoare a Curții de Apel București pentru respingerea totală a propunerii de arestare preventivă formulată față de Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii și Delia Păcală. Curtea de Apel a reținut că arestarea preventivă a fost formulată fără să existe probe pentru reținerea tipicității pentru cele două infracțiuni pentru care s-a solicitat arestarea preventivă (GIO – grup infracțional organizat și trafic de persoane – 210 pretinse victime neidentificate). O adevărată lecție de drept predată de magistrații Curții de Apel București, Andrei Viorel Iugan și Cristina Grecu”, a scris avocatul Răzvan Doseanu pe Facebook.
Avocatul susține că instanța nu a identificat probe suficiente
Potrivit avocatului, Curtea de Apel București a apreciat că propunerea formulată de DIICOT nu este susținută de probe care să demonstreze întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, dosarul făcând referire la 210 presupuse victime neidentificate.
Conform extraselor din motivare prezentate de Răzvan Doseanu, judecătorii au arătat că simpla restrângere a libertății de mișcare a beneficiarilor nu poate fi echivalată, în sine, cu sclavia sau aservirea, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Analiza sumelor și condițiilor din centre
Avocatul mai susține că instanța a analizat sumele încasate pe o perioadă de aproximativ 68 de luni și a concluzionat că acestea nu susțin existența unei îmbogățiri ilicite.
Potrivit motivării invocate, valoarea medie lunară aferentă fiecărui beneficiar era destinată întreținerii și nu genera profit, judecătorii comparând aceste costuri inclusiv cu cele ale unor programe guvernamentale de relocare a persoanelor vulnerabile.
Documentul mai arată că beneficiarii au avut acces la consultații medicale periodice, tratamente și intervenții ale serviciilor de urgență, iar eventualele deficiențe ar fi fost cauzate de lipsa resurselor financiare, nu de însușirea fondurilor.
Instanța: Beneficiarii puteau părăsi centrele
Potrivit extraselor prezentate de avocat, Curtea de Apel a reținut și că beneficiarii puteau pleca oricând din centre, existând proceduri documentate de plecare și transport asigurat, aspect care ar fi fost confirmat inclusiv de un investigator sub acoperire.
Judecătorii ar mai fi apreciat că demersuri precum întocmirea actelor de identitate, desemnarea tutorilor, efectuarea anchetelor sociale sau deschiderea unor conturi bancare reprezintă obligații legale și nu constituie, prin ele însele, indicii ale infracțiunii de trafic de persoane.
Distincția făcută de judecători, în opinia avocatului
În motivarea prezentată de avocat se arată că instanța a făcut distincția între infracțiunile pentru care s-a cerut arestarea preventivă și alte eventuale fapte care ar putea face obiectul unor cercetări.
Potrivit documentului, posibile omisiuni privind sesizarea unor incidente între pacienți ar putea constitui alte infracțiuni, însă nu pot fundamenta măsura arestării preventive pentru trafic de persoane.
Răzvan Doseanu a calificat motivarea drept „o adevărată lecție de drept” și a afirmat că, deși respectă activitatea DIICOT, pe care o consideră „o unitate de elită”, în acest dosar „s-au întâmplat lucruri greu de înțeles din punct de vedere juridic”.
Recomandările noastre
