Avertisment pentru România după dosarul azilelor din Bihor. Ce schimbări cere Consiliul Europei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Avertisment pentru România după dosarul azilelor din Bihor. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, le-a transmis premierului demis Ilie Bolojan și ministrului interimar Dragoș Pîslaru o scrisoare publică privind situația persoanelor vulnerabile din centrele de îngrijire din România. Documentul a fost trimis după vizita efectuată în țară în perioada 26-29 mai 2026 și după intervenția DIICOT în cazul căminelor neautorizate din Dumbrava, județul Bihor.

DIICOT, structura centrală care a instrumentat dosarul Dumbrava, a anunțat că situația a intrat și în atenția comisarului pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei. Michael O’Flaherty a cerut o reevaluare a modului în care funcționează sistemul de asistență socială, o mai bună integrare a serviciilor sociale și medicale și consolidarea controalelor în centrele pentru persoane vulnerabile.

Avertisment pentru România după dosarul azilelor din Bihor. Ce schimbări cere Consiliul Europei

Comisarul european a arătat că, deși România a făcut progrese în reformarea serviciilor sociale, persoanele aflate în centrele de îngrijire continuă să fie tratate mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari de drepturi.

„Stimate domnule prim-ministru, vă scriu pentru a reveni asupra vizitei mele recente în România, din 26 până în 29 mai 2026, când am avut ocazia să obțin o perspectivă aprofundată asupra situației drepturilor omului în rândul persoanelor vârstnice aflate în centre de îngrijire rezidențiale.

Îmi exprim aprecierea față de progresele înregistrate de România în reformarea serviciilor sociale în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește consolidarea reglementărilor privind autorizarea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung. De asemenea, m-a încurajat angajamentul demonstrat de mulți dintre cei care lucrează în centrele de îngrijire. Cu toate acestea, am observat câteva provocări. Persoanele în vârstă și alte persoane aflate în instituții de îngrijire continuă să fie considerate mai degrabă beneficiari ai serviciilor decât titulari de drepturi cu drepturi depline – o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem de asistență socială.

Deficitul continuu de servicii de îngrijire îngreunează accesul la acestea, mai ales în contextul îmbătrânirii populației României și al creșterii nevoilor de îngrijire. În plus, unele dintre cele mai vulnerabile persoane, inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau care au dizabilități sau probleme de sănătate mintală, se află adesea la marginea sistemelor de sprijin distincte și se confruntă cu dificultăți în a obține îngrijirea de care au nevoie.

Sistemul ar trebui să fie suficient de dezvoltat și capabil să răspundă în mod holistic la circumstanțele diverse și complexe ale acestor persoane, în loc să se bazeze pe clasificări rigide”, susține comisarul european.

Michael O’Flaherty cere schimbarea modului în care sunt făcute inspecțiile

Comisarul pentru Drepturile Omului a susținut că sistemele sociale și cele de sănătate trebuie să fie mai bine integrate. El a atras atenția și asupra modului în care sunt verificate centrele de îngrijire, afirmând că inspecțiile se concentrează prea mult asupra respectării cerințelor formale.

Michael O’Flaherty susține că „este necesară și o mai bună integrare a sistemelor sociale și de sănătate”:

„Mi s-a subliniat faptul că inspecțiile se concentrează adesea pe respectarea standardelor formale, fără a acorda prioritate în mod adecvat persoanelor care se află în centrul acestor cerințe.

Ar fi util să se revizuiască metodele de inspecție pentru a lua mai bine în considerare, alături de criteriile tehnice, exercitarea efectivă a drepturilor și bunăstarea rezidenților. În timpul vizitei mele au fost exprimate, de asemenea, îngrijorări cu privire la adecvarea și sustenabilitatea finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung. Ar trebui alocate fonduri naționale și ale UE adecvate, prin proceduri clare și accesibile, pentru a permite furnizorilor – dintre care majoritatea sunt organizații fără scop lucrativ – să continue să ofere îngrijiri esențiale în conformitate cu nevoile și la standardele necesare.

„Situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare”

În ceea ce privește problema căminelor de îngrijire fără autorizație care funcționează ilegal sub diverse forme în România, situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare.

Timp de mulți ani, această instituție a funcționat ilegal, găzduind, potrivit rapoartelor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, înregistrându-se peste o mie de decese. Salut intervenția recentă a Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și a Terorismului (DIICOT) și transferul rezidenților către spitale și centre de îngrijire autorizate.

Cu toate acestea, sunt îngrijorat de durata îndelungată a acestei situații, în ciuda alertelor repetate din partea societății civile și a jurnaliștilor, precum și a recomandărilor Avocatului Poporului. De asemenea, constat că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost polarizată și că discursul de ură online a fost îndreptat împotriva celor care au denunțat aceste abuzuri.

Este important ca, în prezent, procedurile referitoare la Dumbrava să se desfășoare cu integritate și independență, iar circumstanțele, inclusiv cele legate de decesele survenite, să fie investigate în mod exhaustiv. Privind în perspectivă, așa cum am menționat în declarația mea de la finalul vizitei, ar trebui consolidată aplicarea cerințelor de autorizare. De asemenea, ar fi utilă revizuirea și adoptarea unor dispoziții legale – inclusiv în cadrul dreptului penal, dacă este necesar – pentru a combate funcționarea centrelor ilegale și pentru a consolida monitorizarea independentă.

În acest sens, recomand autorităților dumneavoastră să ia în considerare consolidarea sprijinului acordat celor doi Avocați ai Poporului. De asemenea, rezidenții ar trebui să aibă acces la canale prin care să poată semnala problemele cu care se confruntă și să solicite măsuri corective. Rolul organizațiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului și a demnității rezidenților ar trebui, de asemenea, recunoscut și susținut. În cele din urmă, încurajez autoritățile dumneavoastră să stabilească proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor survenite în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice, inspirându-se din practicile existente în ceea ce privește persoanele cu dizabilități”, arată comisarul CE.

Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/ George Calin

Peste 400 de persoane au fost preluate din centrele din Bihor

Dosarul instrumentat de procurorii DIICOT vizează o rețea de cămine neautorizate administrată de Viorel Pașca prin Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Ancheta privește suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și exploatarea unor persoane vulnerabile.

La 30 iunie 2026, procurorii au făcut percheziții în 18 locații din Dumbrava, Incești și Tinca, în județul Bihor. În urma intervenției, 409 persoane vulnerabile, printre care vârstnici și persoane cu afecțiuni psihice grave, au fost identificate și preluate din spațiile care funcționau fără autorizație.

Anchetatorii susțin că membrii familiei Pașca ar fi exploatat persoanele găzduite sub aparența desfășurării unei activități umanitare și le-ar fi reținut pensiile sau cardurile sociale. Potrivit DIICOT, prin centrele fără licență ar fi trecut, de-a lungul timpului, peste 3.300 de persoane.

Sechestru de 6,4 milioane de euro și amendă de un milion de lei

Procurorii au instituit un sechestru de 6,4 milioane de euro asupra bunurilor mobile, imobile și conturilor familiei Pașca și ale asociației. Suma a fost calculată prin raportare la câte 50.000 de euro pentru fiecare dintre cele 130 de persoane vătămate identificate inițial în dosar.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a aplicat, la rândul său, o amendă de un milion de lei asociației.

Suspecții sunt cercetați în libertate

În iulie 2026, Viorel Pașca, soția acestuia și cei trei fii ai lor au fost reținuți pentru 24 de ore. Tribunalul București a respins ulterior solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă și a dispus plasarea suspecților sub control judiciar.

Curtea de Apel București a anulat definitiv și măsura controlului judiciar, astfel că toate persoanele cercetate în dosar au rămas în libertate. Instanța a motivat că instituțiile publice au trimis de-a lungul anilor bolnavi către aceste centre, deși cunoșteau situația în care funcționau.

Susținătorii lui Viorel Pașca afirmă că acesta desfășura activități de voluntariat și prelua persoane vulnerabile refuzate de spitale sau de instituțiile statului. O petiție în sprijinul său a strâns peste 18.000 de semnături.

De cealaltă parte, anchetatorii susțin că activitatea ar fi generat profituri importante obținute ilegal.

Transferul celor peste 400 de beneficiari a pus presiune asupra sistemului medical din Bihor. O parte dintre persoanele preluate au fost internate temporar în spitale de psihiatrie și în centre acreditate.