"Dreptul de a alege nu este încălcat, întrucât cetăţenii au posibilitatea exprimării în mod liber, prin vot, asupra candidaţilor pentru Parlamentul European, având opţiunea de a nu-l vota pe Mircea Diaconu. (…) Prin urmare, drepturile cetăţenilor prevăzute în Constituţie se manifestă pe deplin cu ocazia alegerilor candidaţilor an Parlamentul European, unde îşi pot exercita opţiunea de vot în favoarea candidatului dorit" , se arată în documentul citat. CAB mai precizează, în motivare, că reprezentantul Ministerul Public, care este independent, potrivit legii, a susţinut în şedinţa de judecată că Diaconu poate candida la alegerile parlamentare.

Părerea Parchetului General

"Deşi în această cauză procurorul are calitatea de participant în proces, aceasta s-a manifestat în sensul apărării dreptului subiectiv al contestatorului şi obţinerii unei hotărâri favorabile dlui. Mircea Diaconu, ceea ce conduce la concluzia că, potrivit principiului ubi aedem est ratio aedem solutio esse debet, ar trebui să se aplice aceeaşi regula – aceea de a formula calea de atac împotriva hotărârii numai în ipoteza în care ea contravine poziţiei procesuale exprimate de parchet în cadrul primei instanţe, întrucât manifestarea de voinţă în cadrul procesului civil este irevocabilă, iar Ministerul Public a susţinut dreptul constituţional al dlui. Mircea Diaconu de a fi ales, o atitudine ulterioară în sens contrar se constituie într-un abuz de drept procesual, care ar trebui sancţionat de instanţa de judecată tocmai având în vedere natura dreptului ce face obiectul prezentei cauze", se menţionează în motivare. Instanţa a mai arătat că orice limitare a unui drept trebuie specificată expres de lege, prin conturarea precisă a unor împrejurări particulare, nefiind permise generalizările.

Interpretare originală

"Ajungând la aspectul efectiv controversat, respectiv interpretarea ce trebuie dată dispoziţiei legale,( mai exact interpretarea restrictivă prin prisma interpretării gramaticale, ce presupune ca prin sintagma aceeaşi funcţie să se înţeleagă efectiv funcţia care a generat starea de incompatibilitate şi interpretarea sistemico – teleologică ce presupune înţelegerea acestei sintagme ca fiind, funcţii de aceeaşi natură, adică toate funcţiile eligibile), curtea apreciază că interpretarea dată de tribunal este legală şi temeinică", se mai arată în documentul precizat, referitor la decizia Tribunalului Bucureşti, care a decis, în primă instanţă, că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, în 10 aprilie, că Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European, instanţa menţinând astfel decizia în sens luată de Tribunalul Capitalei. Prin decizia de din 10 aprilie, Curtea de Apel a respins contestaţiile faţă de hotărârea tribunalului înaintate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Ministerul Public. Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care, miercuri, a menţinut decizia tribunalului, astfel că Diaconu poate candida, în mai, la europarlamentare.

Vocația lui Diaconu

În motivarea deciziei sale, tribunalul a arătat că Diaconu are "vocaţia legală incontestabilă" de a ocupa funcţia de europarlamentar, instanţa explicând că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale. Tribunalul Bucureşti a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite. "În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a arătat tribunalul.

Părerea judecătorului

Instanţa bucureşteană a făcut referire, în motivare, şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că "ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".