Moreno Torricelli, fundașul al cărui drum spre glorie a trecut mai întâi printr-o fabrică

În anii '90, Juventus Torino era una dintre puținele forțe ale fotbalului italian, o echipă cu jucători de mare clasă. Printre numele sonore și-a făcut loc și Moreno Torricelli, cel ce avea să devină unul dintre marii jucători ai „Bătrânei Doamne”.

Fotbalul profesionist este o aventură spectaculoasă, din care puțin reușesc să ajungă în vârf, deși cu toții visează la acest lucru. Mulți dintre jucătorii care s-au afirmat au început să practice acest sport aparte pe maidane, cu mingi improvizate, cârpite, teniși rupți sau desculți, dar visul către fotbalul mare îl are fiecare puști.

Șansele ca cei care au calități impresionate pe teren de a fi observați de persoana potrivită pentru a face pasul către cel mai înalt nivel al acestei ramuri sportive sunt, deseori, mici, ba chiar inexistente pentru mulți. Te nași talent, mori speranță. Dar să ne concentrăm pe cazul lui Moreno Torricelli, cel care a devenit un „titan” al fotbalului italian, grație unor „ochi” la momentul potrivit.

„Titular” într-o fabrică de mobilă

Moreno Torricelli s-a născut la Erba, în zona Brianza din Como, pe 23 ianuarie 1970, și a crescut în satul Inverigo. La vârsta de 8 ani, a fost selectat într-o echipă de juniori, Thunderbolt Brianza. Avea calități atletice deosebite. În adolescență, Torricelli a fost invitat de formația Como (pe atunci în Serie A) să participe într-un campionat local de juniori. Însă, deși impresiona prin calitățile sale fizice și avea o energie peste mulți juniori, Moreno nu i-a impresionat pe scouteri și totul părea că a sa carieră de fotbalist se va încheia mai devreme de vârsta de 16 ani.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 12 decembrie 2024. Roger-Pol Droit, despre săraci 

Jaful secolului la Călărași, în 40 de secunde. „Tâlharul gentilom”, prins de o florăreasă

Apoi, tânărul Torricelli și-a găsit un loc de muncă într-o fabrică locală de mobilă. Devenise tâmplar, la o vârstă fragedă, avea o viață modestă și lucra săptămânal de luni până sâmbătă. Totuși, pasiunea sa pentru fotbal nu apusese. Încă mai avea timp să joace fotbal, pentru echipe de amatori precum Folgore și Oggiono.

La vârsta de 20 de ani, italianul a făcut pasul către primul club serios, Caterese, pentru care a evoluat vreme de 2 ani. Era un club semi-profesionist, dar un pas imens pentru sufeltul său. Acest lucru se întâmpla în anul 1990.