Specialiștii în drept consultați de EVZ au viziuni diferite asupra constituționalității sintagmei „lasă să se creadă că are influență” care defi nește traficul de influență în Codul penal. CCR va dezbate astăzi excepția invocată în dosarul în care sunt judecați Mircea Băsescu și membri ai familiei lui Bercea Mondialul

Apărătorul fratelui lui Traian Băsescu, avocatul Nelu Taşcă, a invocat, în apel, neconstituționalitatea articolului 291, aliniatul 1 din Codul penal, care incriminează traficul de influență.

În cuprinsul acestui articol, cel care face trafic de influență este definit ca persoana care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pe care îl poate determina să acționeze în sensul dorit de cel care cumpără influența.

Argumentele susținătorilor

Avocatul Nelu Taşcă a declarat, pentru EVZ, că sintagma „lasă să se creadă” este neclară. „Nu vi se pare că sintagma e neclară şi lasă loc de interpretare? Lasă prima oară la aprecierea procurorului, iar apoi a instanței să interpreteze o anumită atitudine. Clientul meu a fost condamnat pentru faptul că nu a negat afirmațiile familiei Anghel. Voi face referire şi la Convenția Națiunilor Unite şi la alte texte de lege. În legislația SUA sau în cea europeană subiectul (n.r. – infracțiunii) este foarte clar definit: trebuie să afirme şi să confirme (n.r. – că are influență)”, a declarat Nelu Taşcă.

EVZ a consultat alți specialişti în Drept penal pentru a vedea ce „pronostic” dau în contextul dezbaterilor de astăzi de la CCR. Avocatul Gheorghiță Mateuț e în tabăra celor care susțin că textul de lege e neclar: „Sintagma e interpretabilă, într- adevăr, face dificilă delimitarea traficului de influență de înşelăciune. Ar trebui să fie eliminată: prin «lasă să se înțeleagă» se acceptă că făptuitorul nu are o influență reală şi prin acțiunile lui nu urmăreşte decât să inducă în eroare, lucru care e înşelăciune în toată regula”.

Vocile scepticilor

Avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, îi contrazice pe cei doi. „În opinia mea, eu nu îl văd neconstituțional din punct de vedere al clarității şi al credibilității. În limbaj curent, când eu vorbesc cu cineva, îi dovedesc că am influență şi îi cer bani pentru a interveni la un funcționar, eu îl induc în eroare. Aici facem paralela cu infracțiunea de înşelăciune. La înşelăciune, subiectul înşelat e tot timpul ingenuu. La traficul de influență, când făptuitorul, subiectul activ al infracțiunii „lasă să se creadă”, cumpărătorul de influență nu poate invoca înşelăciunea, pentru că el e de rea-credință. În opinia mea – s-ar putea să mă înşel, nu ar fi prima oară – (n.r. – excepția) nu are nicio şansă să treacă”, a spus avocatul Ion Panaitescu. Aceeaşi părere este împărtăşită şi de avocatul Bogdan Vlad, care susține că textul e suficient de clar: „Sintagma «lasă să se creadă...» se referă la influența presupusă, nu cea reală, dar tot trafic de influență este”.

Ce efecte ar avea decizia de admitere

Avocatul Gheorghiță Mateuț a explicat ce efect va avea o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului care incriminează traficul de influență. „Deciziile Curții Constituționale dictează numai pentru viitor. Dacă Curtea se va pronunța în favoarea neconstituționalității, textul legii va fi modificat. În situația asta, e un motiv de revizuire în orice cauză în care s-a invocat acest motiv, în restul dosarelor nu se mai poate face nimic”, a declarat avocatul Gheorghiță Mateuț.