Misterul unei epave încărcate cu aur în valoare de 7 milioane de dolari, care s-a scufundat în urmă cu 150 de ani a fost dezlegat de un căutător de comori. După mulți ani de căutare prin arhive, dar și pe de scufundări în Pacific, epava a fost descoperită. Acum, căutătorul de comori va purcede la recuperarea comorii pe care uemază să o împartă cu urmașii deținătorilor de drept, dar și cu asigurătorii navei scufundate.

Mulți ani, Jeff Hummel s-a dedicat căutărilor navei SS Pacific, despre care se știa că a naufragiat în zona de nord-vest a oceanului Pacific. A scormonit prin arhivele locale, pline de praf, s-a scufundat pe fundul oceanului și nu s-a lăsat până nu a dezlegat misterul navei dispărute. Eșecurile repetate, sumele importante cheltuite în expedițiile sale nu l-au descurajat. La fel cu nu l-a descurajat nici faptul că trebuia să caute o țintă mică pe o întindere vastă a oceanului, fără să aibă nici cea mai mică ideea pec e să se concentreze.

„Nu renunți până nu reușești. Oamenii întrebau mereu cât de mult o să mai căutăm. Iar eu le spuneam că ne vom opri odată ce o vom găsi. Niciodată nu a fost cu adevărat o opțiune să nu continui”, a spus Hummel pentru The Guardian.

Și, perseverența a dat roade, iar în cele din urmă a reușit. După 150 de ani de la scufundarea navei SS Pacific, Hummel și echipa sa de la Rockfish, Inc. cred că au descoperit epava. Acum, exploratorii se pregătesc să recupereze vasul scufundat și speră că aurul, estimat la milioane de dolari, se află la bord.

Jeff Hummel lucrează alături de o organizație non-profit Northwest Shipwreck Alliance pentru a recupera nava. Odată ce va aduce la suprafață încărcătura, va încheia o vânătoare de trei decenii. A început căutările încă din adolescență, iar mai apoi le-a continuat ca detectiv amator și ca șef al unei echipe de expediție bine echipate.

Luna trecută, un tribunal din Seattle a acordat companiei Rockfish drepturile exclusive de recuperare a epavei. Judecătorii au stabilit că asiguratorii încărcăturii, urmașii foștilor proprietari ai vasului, dar și cei care pot dovedi o legătură de familie cu un proprietar al aurului ar putea, de asemenea, să-l revendice.

Pe scurt despre SS Pacific

Despre SS Pacific se știe că a fost un vas de 225 de metri care a traversat coasta de vest a Americii de Nord. S-a scufundat parțial în 1861 și a fost restaurat ca să poată fi utilizat la diferite transporturi. Ulterior, proprietarii au abandonat-o într-un port, în 1870.

Nava a fost repusă pe linia de plutire, deși era insuficient pregătită, când goană după aur a făcut ca ruta de la Victoria, British Columbia, la San Francisco să fie foarte profitabilă.

Așa se face că, la 4 noiembrie 1875, SS Pacific a plecat din Victoria cu mai mulți pasageri la bord, peste limita bărcilor de salvare, și o importată cantitate de mărfuri. Printre pasageri, la bord se aflau rezidenți bogați din oraș, mineri care își aduceau acasă agoniseala și muncitori chinezi.

Încărcătura era formată din cărbunele, caii și opiu, dar și cel puțin 4.000 de uncii de aur, care valorează aproape peste 7 milioane de dolari la prețurile actuale.

Povestea scufundării navei cu aur

Nava s-a confruntat, pe drum cu o mare agitate, iar pentru a ajuta la trecerea prin vânturile puternice, căpitanul a ordonat ca două bărci de salvare din babord să fie umplute cu apă. În noaptea în care s-a scufundat, SS Pacific a întâlnit un alt vas, Orpheus, care călătorea de la San Francisco spre insula Vancouver.

Cei de pe Orpheus au observat o lumină în apropiere de Capul Flattery din statul Washington și au virat brusc pentru a o evita. Echipajul navei Pacific a încercat să evite coliziunea, inversând puterea motoarelor, însă nu a reușit. Orpheus a lovit nava care venea din sens opus, iar situația a devenit disperată.

Majoritatea bărcilor de salvare s-au răsturnat înainte de a atinge apa, iar nava s-a dezmembrat rapid. Într-o jumătate de oră SS Pacific s-a scufundat, luând cu el aproape toți pasagerii. Aproape 300 de persoane au murit și doar doi pasageri dintre cei aflați la bord au reușit să reziste în apele înghețate

Mai multe încercări eșuate de recuperare a epavei

În anii 1980, s-au facut șase încercări de a localiza epava scufundată în naufragiu, mai ales că se zvonea despre încărcătura de aur pe care o ducea la bord. Toate expedițiile au eșuat.

„Celelalte căutări au eșuat pentru că s-au bazat în întregime pe tehnologie. Noi ne-am bazat pe două lucruri: tehnologie și dovezi fizice”, a declarat Hummel.

De-a lungul anilor, pescarii comerciali din regiune au găsit obiecte de pe fundul mării care le agățau echipamentul. Ocazional, unii au găsit cărbune în plasele de pescuit. Pentru Hummel, au fost indicii, că nava se află în acea zonă și și-a intesificat cercetările. Bazându-se și pe înregistrările celor doi supraviețuitori, echipa a delimitat o posibilă zonă de căutare la sud de Cape Flattery. La începutul acestui an, un robot cu o cameră atașată a vizitat locul și a recuperat o bucată de lemn mâncată de viermi.

La sute de metri distanță, camera a sesizat pe fundul mării amprente care semănau cu rămășițele unei roți cu palete. Acum, echipa se așteaptă să înceapă căutările, anul viitor, cu speranța de a construi un muzeu în semn de omagiu pentru cel mai mare dezastru oceanic din regiune. În conformitate cu legislația maritimă, Hummel crede că poate revendica o parte semnificativă din ceea ce vor recupera.