Descoperire în epavele din Pacific. Bacteriile care ar putea ajuta la combaterea poluării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Oamenii de știință au identificat comunități diverse de bacterii în combustibilul toxic care se scurge din două nave japoneze scufundate în Oceanul Pacific în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Unele dintre microorganisme fac parte din grupuri cunoscute pentru capacitatea de a descompune hidrocarburile petroliere, iar descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de reducere a poluării marine, potrivit Science Alert.

Epavele din Pacific continuă să polueze mediul marin

Cercetarea s-a concentrat asupra a două epave din laguna Chuuk, în Micronezia, unde combustibilul rămas în rezervoarele navelor continuă să ajungă în apă, la aproximativ opt decenii de la scufundarea acestora.

Numeroase nave militare și de aprovizionare au ajuns pe fundul Oceanului Pacific în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. În timp, structurile metalice s-au corodat, iar fisurile apărute în rezervoare au permis scurgerea combustibilului în apele din jur.

Laguna Chuuk, cunoscută în timpul războiului drept atolul Truk, găzduiește una dintre cele mai mari concentrări de epave din regiune. Aici se afla o importantă bază navală japoneză, distrusă în 1944, în urma raidurilor aeriene americane desfășurate în timpul Operațiunii Hailstone.

Internaționala Trădătorilor. O bătălie din Războiul Rece dusă împotriva SUA de România Populară

Salariul întârzie. Ce drepturi ai și cum îți recuperezi banii

În prezent, aproximativ 200.000 de tone de rămășițe ale navelor scufundate se află în lagună. Scurgerile de produse petroliere reprezintă o problemă de lungă durată, deoarece pot afecta habitatele marine și resursele piscicole. Printre efectele poluării se numără și formarea unor aglomerări de reziduuri petroliere cunoscute sub numele de „bile de gudron”.

Bacterie. Sursa foto: Freepik

Cercetătorii au analizat combustibilul din două nave japoneze

Echipa coordonată de microbiologa Awei Bainivalu, de la Universitatea Pacificului de Sud din Fiji, a studiat combustibilul provenit din două epave: petrolierul Shinkoku Maru și Kiyosumi Maru, o navă destinată inițial transportului de pasageri și mărfuri, transformată ulterior pentru utilizare militară.

Cele două nave conțin tipuri diferite de păcură, cu proprietăți chimice distincte. Combustibilul din Shinkoku Maru este de tip mediu și conține cantități mai mari de compuși aromatici volatili, în timp ce cel din Kiyosumi Maru este mai greu și bogat în hidrocarburi care persistă mai mult timp în mediu.

Cercetătorii au prelevat probe din combustibilul ambelor epave și din zona de contact dintre combustibil și apa mării, în cazul navei Shinkoku Maru. Ulterior, au analizat atât compoziția chimică a probelor, cât și microorganismele prezente în acestea.

Analizele au confirmat existența unor amestecuri complexe de hidrocarburi, inclusiv compuși care pot fi toxici pentru organismele marine.

Peste 1.000 de genuri de bacterii au fost identificate

Cea mai interesantă constatare a venit din analiza comunităților microbiene. Prin secvențierea ADN-ului, echipa a identificat bacterii din 42 de încrengături, 107 clase, 249 de ordine și 432 de familii. Cercetătorii au identificat, de asemenea, 1.047 de genuri și 1.505 clasificări la nivel de specie.

Proteobacteriile au fost grupul dominant în probele analizate. Printre microorganismele identificate s-au numărat bacterii din genurile Ralstonia, Sphingomonas și Corynebacterium.

Unele specii din aceste grupuri sunt cunoscute pentru capacitatea de a descompune hidrocarburile și de a le utiliza drept sursă de carbon și energie. O asemenea proprietate ar putea avea importanță pentru reducerea contaminării cu produse petroliere.

Totuși, cercetătorii nu au demonstrat că bacteriile identificate în epave descompun efectiv combustibilul. Analizele au evidențiat prezența microorganismelor, dar nu au confirmat activitatea lor în degradarea hidrocarburilor.

Compoziția combustibilului ar putea influența bacteriile

Studiul a scos la iveală și diferențe între comunitățile bacteriene identificate în combustibil și cele din zona de contact dintre acesta și apa oceanului.

Compoziția distinctă a probelor sugerează că microorganismele pot fi influențate de condițiile specifice în care trăiesc. Tipul de hidrocarburi, proprietățile combustibilului și caracteristicile mediului ar putea contribui la formarea acestor comunități.

Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă bacteriile respective metabolizează hidrocarburile și în ce măsură pot contribui la reducerea contaminării.

Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea bioremedierii

Identificarea acestor microorganisme ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru combaterea poluării provocate de epavele vechi. O posibilă aplicație este bioremedierea, o metodă care utilizează organisme vii, inclusiv bacterii, pentru a reduce sau elimina contaminanții din mediu.

Dacă studiile viitoare confirmă că microorganismele din combustibilul epavelor pot descompune hidrocarburile în condiții naturale, acestea ar putea deveni importante pentru dezvoltarea unor soluții de depoluare adaptate ecosistemelor marine.

Autorii studiului subliniază că rezultatele reprezintă, deocamdată, un punct de plecare pentru cercetări suplimentare.

„Rezultatele susțin ideea că păcura din epavele celui de-Al Doilea Război Mondial reprezintă rezervoare naturale de bacterii capabile să descompună hidrocarburile, oferind o bază de referință pentru cercetările viitoare privind aplicațiile bioremedierii în regiunea Pacificului”, scriu autorii studiului.