Actualitate
Mirel Rădoi, despre cariera sa de fotbalist în zona Golfului: „Când intra salariul nu mai conta temperatura”. Nu a uitat nici de perioada petrecută ca antrenor la Steaua: „Am forţat puţin, îmi era greu să refuz”
Mirel Rădoi a vorbit deschis despre parioada petrecută ca jucător în fotbalul arab, în cadrul unui interviu, dar și despre aventura sa de antrenor al Stelei.
„Când intra salariul nu mai conta temepratura de afară, că te lua cu răcoare. Eu am avut norocul să vin în perioada de iarnă aici şi mie mi-a fost mai uşor. Una e să vii la 40-45 de grade, alta e să ajungi aici la 30-32 de grade. Mi-a fost mult mai uşor să mă acomodez. Cu timpul te adaptezi.
La Al- Hilal primeam cadouri, după ce câştigam Cupa Prinţului de exemplu. Acolo sunt 12 prinţi care susţin echipa care sunt de zeci de ani acolo. În finala Cupei Prinţului, când am dat şi gol şi am câştigat cupa, a venit un prinţ la mine, nici măcar nu-l cunoşteam şi m-am trezit cu cheile de la o maşină, am primit şi ceasuri. Saudiţii, din acest punct de vedere, sunt darnici”, a mărturisit Rădoi, pentru Dolce Sport.
În ceea ce privește scurta perioadă în care a ocupat banca tehnică a Stelei, Rădoi a declarat: „Am forţat puţin. Îmi era greu să refuz şi nimeni în locul meu nu poate spune că ar fi refuzat. Nu putea să facă nimeni nebunii mai mari decât mine. Mi-am abandonat cele două case aici, maşinile, cardurile. Au fost mai multe probleme, nu puteam să fac nicio tranzacţie, pentru că am lipsit mai mult de şase luni din această ţară. Eram în stand-by. Aici, dacă nu dai niciun semn de viaţă mai mult de şase luni, tot ce ai devine a guvernului şi apoi a trebuit să demonstrez că toate proprietăţile sunt ale mele, din nou cu acte. Şi cred că nimeni nu putea să facă o nebunie mai mare decât mine, să vină aşa antrenor la Steaua. Am fost supărat de uşurinţa de care unii oameni vorbesc, pentru că nu ştiu prin câte greutăţi am trecut. Cu soţia însărcinată, cu casele, cu cele patru maşini.
Nu am fost nici primul şi nici ultimul care s-a ascuns în spatele acestei funcţii de director sportiv. În momentul în care eram singurul care nu se putea ridica de pe bancă, care nu putea da indicaţii. Eu nici nu puteam să mai vorbesc în numele clubului şi nici în numele meu”.
Recomandările noastre
