Mircea Abrudean, contrazis de Cătălin Predoiu în privința MAI. Ce spun cifrele despre Poliție și violența domestică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cătălin Predoiu, cunoscut ca Mr. Schengen, îi răspunde lui Mircea Abrudean, după ce acesta a prezentat, în timpul audierilor din Parlament pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne, prioritățile pe care le-ar avea dacă ar prelua conducerea instituției. Actualul șef al MAI contestă unele dintre evaluările succesorului propus, în special cele referitoare la încrederea populației în instituție, combaterea violenței domestice și ocuparea funcțiilor de conducere din Poliția Română. Cătălin Predoiu invocă date statistice și susține că reformele din minister au început deja, chiar dacă mai există probleme care necesită soluții.

Cătălin Predoiu îl contrazice pe Mircea Abrudean cu date despre Poliție, violența domestică și conducerile interimare

Mircea Abrudean, propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Cabinetul Siegfried Mureșan, a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare, cu 22 de voturi pentru, șapte împotrivă și opt abțineri. În timpul audierilor, acesta a afirmat că una dintre prioritățile mandatului său va fi „restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea instituției de a proteja viața”.

Într-un mesaj publicat marți pe blogul său, Cătălin Predoiu a abordat mai multe dintre temele ridicate de Abrudean și a prezentat date despre activitatea Ministerului Afacerilor Interne. Actualul ministru susține că evaluările privind instituția trebuie să țină cont și de rezultatele obținute, dar și de dificultățile existente.

Mircea Abrudean, Sursă foto: Facebook

Cătălin Predoiu contestă afirmațiile despre încrederea în MAI

Cătălin Predoiu consideră că folosirea termenului „restabilirea încrederii” poate sugera că populația și-ar fi pierdut încrederea în Ministerul Afacerilor Interne. În acest sens, ministrul invocă datele Eurobarometrului, care arată o creștere a încrederii în Poliție în ultimii ani.

„Am înțeles că «restabilirea încrederii în capacitatea MAI de a proteja» ar urma să fie o prioritate, ceea ce presupune, implicit, că această încredere nu ar exista sau s-ar fi diminuat, de vreme ce trebuie «restabilită».

Datele Eurobarometrului indică însă următoarea evoluție a încrederii în Poliție: 50% în toamna anului 2023, 52% în primăvara anului 2024 și 53% în primăvara anului 2026.

Un alt Eurobarometru privind pregătirea populației pentru dezastre arată că 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență — precum poliția, pompierii și protecția civilă — pentru gestionarea corespunzătoare a dezastrelor sau a situațiilor de urgență.

În cazul anumitor structuri ale MAI, nivelul încrederii este chiar mai ridicat: pompierii se situau la 90% încredere în anul 2025”, a scris Cătălin Predoiu.

Ministrul susține că aceste cifre trebuie luate în considerare atunci când sunt formulate evaluări despre instituție, fără a ignora problemele existente, în special deficitul de personal.

„Desigur, există multă muncă de făcut în continuare, în fiecare zi, într-un sistem în care aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, confruntându-se cu provocări pe toate direcțiile, în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23% și ale unor constrângeri bugetare reale.

Sper ca aceste niveluri de încredere să fie menținute și crescute, indiferent de cine va conduce Ministerul Afacerilor Interne”, a transmis Predoiu.

Ce spune Predoiu despre violența domestică și femicid

Un alt subiect abordat de actualul ministru de Interne este combaterea violenței domestice și a femicidului. Predoiu afirmă că fenomenul are cauze complexe, care nu pot fi soluționate exclusiv prin intervenția Poliției, și prezintă date privind numărul de intervenții și măsurile de protecție aplicate în primele opt luni ale anului 2026.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%, în timp ce omorurile comise în contextul violenței domestice au scăzut de la 54 la 44, o diminuare de 18,5%.

„Cauzele violenței domestice și ale femicidului sunt complexe.

MAI, prin Poliția Română, combate și previne acest fenomen acolo unde prevenția este posibilă. Multe dintre aceste infracțiuni sunt însă spontane, se produc în mediul familial, privat, unde poliția nu poate fi prezentă instantaneu. Instituția acționează cu mijloacele legale, logistice și resursele umane pe care le are la dispoziție.

Și aici este important să privim cifrele înainte de a formula evaluări.

În primele opt luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut.

Fenomenul rămâne grav. Numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%”, a afirmat ministrul.

Cifrele prezentate de Cătălin Predoiu

Predoiu a mai arătat că, în aceeași perioadă, au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe decât în intervalul similar al anului precedent. În 5.334 de cazuri a fost utilizată monitorizarea electronică a agresorilor.

Ministrul consideră că prevenirea violenței domestice presupune și intervenții în domeniul educației, al protecției sociale și al condițiilor economice.

„Avem, așadar, și o problemă la nivelul cauzelor fenomenului, multe dintre ele de ordin educațional, social și economic. Vulnerabilitatea socială, educația precară și condițiile materiale dificile pot favoriza, în anumite contexte tensionate, conduite violente.

În același timp, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%.

Au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului”, a scris Cătălin Predoiu.

Acesta susține că măsurile deja existente trebuie dezvoltate, iar legislația și resursele destinate protejării victimelor trebuie îmbunătățite. Predoiu a oferit drept exemplu ordinele de protecție stabilite pentru distanțe care pot îngreuna intervenția eficientă a autorităților.

„Aici pot fi aduse contribuții reale, prin soluții concrete. Simplele deziderate și evaluările generalizate nu schimbă, prin ele însele, realitatea din teren.

Dar să fim optimiști și aici: putem și trebuie să progresăm”, a transmis ministrul.

Câte inspectorate de poliție au conduceri interimare

Cătălin Predoiu a abordat și problema ocupării temporare a funcțiilor de conducere din Poliția Română, după evaluările făcute de Mircea Abrudean în timpul audierilor parlamentare.

Potrivit datelor prezentate de actualul șef al MAI, dintre cele 42 de structuri teritoriale, respectiv 41 de inspectorate județene de poliție și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, 33 au conduceri asigurate de titulari, numiți în urma concursurilor. Alte nouă funcții sunt ocupate temporar, iar pentru patru dintre acestea procedurile de concurs sunt deja în desfășurare.

„La nivelul celor 41 de inspectorate județene de poliție și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în urma concursurilor.

În nouă cazuri, funcțiile sunt ocupate temporar. Pentru patru dintre acestea, procedurile de concurs sunt deja în desfășurare, în diferite stadii. Rămân, așadar, cinci situații în care procedurile de ocupare trebuie continuate.

Aceste date trebuie privite în dinamica unui sistem foarte mare, care funcționează în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23%. Pensionările, vacantările, lipsa candidaților sau nepromovarea concursurilor generează inevitabil perioade în care anumite funcții sunt ocupate temporar”, a explicat Predoiu.

Ministrul admite că situațiile de interimat trebuie soluționate, însă consideră că datele prezentate nu susțin ideea unui provizorat generalizat la nivelul conducerii inspectoratelor.

„Faptul că există asemenea situații trebuie tratat și corectat, nu negat. Dar nouă funcții ocupate temporar din 42 de structuri, dintre care patru sunt deja în procedură de concurs, nu descriu un sistem aflat într-un «provizorat generalizat».

Deficitul de personal este problema structurală reală. El afectează atât zona operativă, cât și posibilitatea ocupării rapide a unor funcții de conducere și trebuie abordat prin recrutare, formare, predictibilitate în carieră și menținerea atractivității profesionale”, a mai scris șeful MAI.

Predoiu susține că reforma MAI a început deja

În ceea ce privește reforma Ministerului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu afirmă că instituția are deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat în aplicare de câteva luni. Ministrul susține că o parte dintre măsuri au fost deja implementate, în timp ce altele sunt în desfășurare.

„Este necesară reforma în orice instituție mare? Fără îndoială.

Este nevoie de reformă și în MAI? Desigur.

Dar, pentru o reformă sau o recalibrare instituțională, nu este suficient să ai o viziune. Aceasta trebuie raportată obligatoriu la condițiile concrete și la prioritățile operative generate de nevoia socială. În același timp, trebuie să existe condiții interne și externe instituției care să asigure continuitatea și ireversibilitatea schimbărilor.

Pentru corecta informare, chiar dacă în cazul MAI nu s-a făcut publicitatea politică practicată în alte zone, în minister există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare.

Unele măsuri, care țin strict de gestiunea internă a MAI, sunt deja în plină desfășurare.

Transformările din zona digitalizării, din protecția frontierei, din intensificarea combaterii traficului de droguri sau din domeniul serviciilor publice au fost lansate, iar unele au fost deja finalizate”, a transmis Predoiu.

Acesta a mai susținut că polițiștii antidrog au scos din circuit, în ultimii trei ani, cantități de ordinul tonelor de droguri și au identificat mii de traficanți. În opinia sa, reforma profundă a ministerului presupune și modificări legislative, care necesită sprijin parlamentar și stabilitate politică.

„Dar reforma profundă a MAI presupune și un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani.

Ce soluții sunt necesare

Pentru această înnoire este nevoie nu doar de proiecte bune, ci și de o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă.

Într-un context în care, în ultimele 12 luni, o mare parte din energia politică a fost consumată de confruntările din interiorul fostei — sau viitoarei — coaliții, este riscant să lansezi spre Parlament reforme legislative majore fără o minimă garanție că ele vor fi adoptate sau că nu vor fi alterate de confruntarea politică.

Altfel, este întotdeauna bine să afirmăm voința de reformă. Mai dificil este să construim condițiile în care reforma poate fi efectiv realizată și dusă până la capăt”, a afirmat ministrul.

La finalul mesajului, Cătălin Predoiu a susținut că modernizarea instituției trebuie să continue fără a fi ignorate rezultatele angajaților MAI. El a amintit și aprecierea pe care, potrivit afirmațiilor sale, adjunctul Departamentului pentru Securitate Internă al Statelor Unite ar fi făcut-o săptămâna trecută cu privire la activitatea României în domeniul protecției frontierei și al combaterii migrației ilegale, pe care ar fi descris-o drept un „model”.