În Turcia, migranți, kurzi, inclusiv copii, muncesc zi lumină pe plantațiile de alune pentru un salariu derizoriu

Culesul alunelor este o muncă epuizantă. Mehmet Kelecki lucrează zece ore pe zi pe vârful unui munte, pe pante foarte abrupte.

Poartă un sac de 35 kg cu alune. O familie de kurzi lucrează lângă el. Tatăl scutură ramurile alunilor iar copiii urmează să culeagă fructele care cad la pământ. Doi dintre acești culegători lucrează ilegal: Mustafa și Mahommed au 12 și respectiv 10 ani.

Cu mult sub vârsta minimă pentru a lucra în Turcia, scrie Slate. O scenă tipică, în luna august, când alunele sunt recoltate în exploatările de-a lungul coastei turcești a Mării Negre.

Țara asigură 70% din aprovizionarea mondială cu alune. Cel mai mare cumpărător este compania Ferrero, fabricantul celebrei creme tartinabile de ciocolată Nutella.

 

Persoanele angajate pentru culegerea de alune sunt deseori kurzi, originari din regiunile sărace ale Turciei.

Aceștia primesc un maximum de 10 euro pe zi, din care li se reține un comision de 10%. „Își pun copiii să muncească precum mașinile”, afirmă Kazim Yaman, coproprietarul livezii.

Majoritatea celor ce exploatează aceste livezi trebuie să-i plătească pe copii: părinții lor insistă ca ei să muncească. „Într-o zi, am văzut cum un tată a pus pe umerii unui copil un sac foarte greu. L-am întrebat: ce faci? Mi-a răspuns: lasă, trebuie să se obișnuiască”, a adăugat fermierul turc.

 

Ferrero cumpără aproximativ o treime din toată recolta turcească de alune, pentru a produce aproximativ 365.000 de tone de Nutella în fiecare an.

Compania vrea să asigure o trasabilitate de 100% a alunelor sale până în 2020 dar, potrivit unui ultim raport, procentul nu se ridică la ora actuală decât la 39%.

Ferrero, care nu cultivă și nu comercializează alune, declară, potrivit BBC: „Trasabilitatea este esențială pentru a garanta normele de calitate și de producție”.

Potrivit BBC, mulți dintre micii fermieri turci nu știu unde ajung alunele culese de sezonierii kurzi. Fermierul turc Enginay Akcay este unul din ei și dă asigurări că Ferrero nu-l întreabă de unde provin fructele și care sunt condițiile de lucru.

 

Directorul general al Ferrero Hazelnut Company din Turcia, Bamsi Akin, a declarat: „Nu întrebăm despre sursa exactă a alunelor dar avem o altă modalitate: înainte de începerea sezonului, discutăm cu comercianții și facem cunoscute cerințele noastre în materie de practică socială”.

Ferrero a lansat un program de formare pentru dezvoltare durabilă a exploatărilor de alune, care include și informații privind drepturile angajaților și prevenirea muncii copiilor.

42.000 de mici exploatări au beneficiat de acest program dar acest număr nu reprezintă decât 10% din cele 400.000 de exploatări de alune active în Turcia.

Dar până la ce punct Ferrero poate fi sigură că alunele pe care le cumpără nu sunt culese de copii?

Rar întrebat în legătură cu acest subiect, Bamsi Akin a oferit totuși un răspuns pentru BBC: ”Dacă alegem un produs care s-a dovedit că a fost fabricat cu practici contrare eticii, nu-l vom prelua. Facem tot posibilul pentru a îmbunătăți practicile sociale cu acest program de formare... Dar este sistemul complet curat? Nu cred că poate cineva să o spună în acest moment”.

Bamsi Akin a mai precizat că Ferrero are numele intermediarilor de la care cumpără și poate oferi o listă, „în afara secretului comercial”. Dar a adăugat că „nu pot garanta numele complete ale fermierilor”.