Ministrul USR Ionuț Moșteanu vrea să-l schimbe pe șeful Direcției Generale de Informații a Apărării. Surse

Ministrul USR Ionuț Moșteanu vrea să-l schimbe pe șeful Direcției Generale de Informații a Apărării. SurseIonuț Moșteanu. Sursa foto: Facebook

USR, prin Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu vrea schimbarea șefului DGIA, generalul cu două stele Petru Băiceanu, ne-au confirmat exclusiv surse guvernamentale. Miza pare să fie controlul asupra unuia din cele mai puterncie servicii de informații departamentale, mai ales în contextul achizțiiilor de armament anunțate recent.

De ce este importantă Direcția Generală de Informații a Apărării? Pentru că are posibilitatea de a verifica influențele din exterior și eventualele interese ascunse ale celor care se ocupă de aceste achiziții. Pretextul căutat de Ionuț Moșteanu este cel legat de cazul Horațiu Potra și prezența unor militari activi sau în rezervă printre “mercenari”.

Ce a spus Ionuț Moșteanu despre DGIA

Într-un interviu acordat Digi 24 , menționat că se știa de prezența lor, exitând pe rol niște dosare penale. Întrebat dacă militarii știau că merg sub comanda lui Horațiu Potra: „Vreau să știu cine [a știut]. Cred că Potra a avut suport și acoperire de la o parte importantă din statul român. Nu poți să ai arsenal acasă și milioane în podea [fără ca cineva să știe].” În plus a precizat că studiază cazurile cu militarii care au plecat și, împreună cu ministrul Predoiu, lucrează la un proiect de lege ca asta să nu se mai întâmple.

Într-o altă intervenție, Ionuț Moșteanu a fost mult mai clar: “Cei din DGIA care au știut sau au fost implicați nu vor mai fi acolo”. Indicând direcția în care vrea să ducă ancheta internă.

Ciudățenia este că DGIA este cea care a sesizat Parchetul Militar în repetate rânduri pe această temă. Verificări MApN (publice din primăvară) indicau 466 de rezerviști proveniți din MApN care au lucrat în R.D. Congo pentru companii private de securitate. Au fost identificați și 7 militari activi care, în concediu de creștere copil, au prestat activități în Congo în perioada 2023–începutul lui 2025.

Îngrijorare la nivelul partenerilor strategici

Formularea generală folosită de minsitrul USR, înaintea prezentării de probe, a proiectat suspiciunea la nivel instituțional (DGIA), riscând bruiajul în cooperarea curentă cu partenerii. Unele publicații au relatat chiar despre „îngrijorare” la Ambasada SUA, ceea ce – indiferent de nuanțe – arată sensibilitatea subiectului.

DGIA e nod operațional în schimbul de informații și sprijin pentru teatrul ucrainean. Orice semnal public de instabilitate trebuie însoțit de calendar clar de clarificare și de mesaje prudente. Altfel, partenerii pot ridica întrebări despre predictibilitate exact când frontul estic cere sincronizare fină. 

DGIA a clarificat două dosare importante

Reacția ministrului Apărării este cel puțin ciudată întrucât DGIA, sub comanda gen. Petru Băiceanu, a contribuit la două cazuri extrem de importante ajunse la Parchetul Militar, pe lângă cel care privește gruparea Potra.

Este vorba despre cazul „Comandamentul Vlad Țepeș. Serviciu de informații al MApN cu atribuții de cunoaștere, avertizare și contrainformații militare este un actor uzual în cooperări inter-instituționale pe cauze sensibile. Deși sursele publice menționează explicit cooperarea DIICOT–SRI, iar participarea tehnică a DGIA nu este detaliată oficial, se știe că a fost un actor esențial în acest dosar.

Al doilea dosar este cel care privește conducerea DGIA este cel al generalului Cătălin Zisu. Protejat sub generalul Marian Hapău, cazul a explodat doar după ce Hapău a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis în 27 iunie 2022. Măsura a produs efecte de la 2 iulie 2022.  Marian Hăpău conducea DGIA din februarie 2013, după ce anterior a fost șef al Direcției Contrainformații și Securitate Militară; în noiembrie 2021 a fost decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios”.

Cazul Zisu, protejat de Hapău

General-locotenent (r) Cătălin Ștefăniță Zisu, fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit al MApN, este vizat într-o anchetă a procurorilor (DNA – secția militară) privind suspiciuni de abuz în serviciu.

În urma perchezițiilor, presa a relatat găsirea a peste 2.000 de tablouri și ceasuri, iar MApN a verificat proveniența unei colecții de artă despre care există indicii că ar fi fost depozitată inclusiv în spații militare. Dosarele sunt la DNA - Militar.