Victor Babiuc, la cei 77 de ani, a fost şef la Interne, la Justiţie şi, de trei ori, la Apărare. „Am fost și la ministerul Reformei, dar doar ca să îl lichidez”, glumește cel care a fost de şase ori ministru. „Cum am găsit eu Ministerul de Interne? Mai întâi trebuie să vă spun că am fost numit în perioada în care s-a produs ruptura între Petre Roman și Ion Iliescu. Lumea era încă sub influenţa marxismului. Ca şi Ministerul de Interne. Urma să aibă loc alegeri parlamentare şi toate partidele politice au ajuns la un acord: că acceptă ca la Interne să fie numit Babiuc. Petre Roman m-a sfătuit că nu era bine în acele momente să refuz”, punctează din capul locului fostul ministru, despre perioada tulbure în care a fost înscăunat (octombrie 1991).

MI, modelul sovietic

Victor Babiuc îşi aminteşte că Ministerul de Interne era organizat, din toate punctele de vedere, ca unul sovietic – „militarizat, croit să facă ordine cu orice preţ şi să nu facă abatere. Şi cei de la putere gândeau că trebuie să stabilească ordinea”, ne mai spune fostul ministru. Angajaţii erau complexaţi după Revoluţie din cauza modului în care au intervenit. Era perceput de societate ca un minister care s-a opus schimbării”, ne mai explică. Tocmai de aceea, în acele momente s-a temut pentru reputaţia sa, dar a acceptat postul ştiind că este pentru o perioadă scurtă. Nu s-ar fi gândit că va conduce instituţia un an până în noiembrie 1992.

„Împănat cu militari”

A dorit să aducă forte civile la Ministerul de Interne dar a fost refuzat de cei mai mulţi dintre cei cărora le-a propus să devină consilieri care i-au răspuns că nu vin „de teama”, de a nu-şi păta reputaţia pentru că instituţia era „complexată de lipsă de încredere”. „Era o structură militarizată, cum spuneam. Am găsit mulți militari aduși de la Ministerul Apărării. Printre ei era un secretar de stat spion sovietic pe care l-am dat afară când am aflat”, a mai specificat Babiuc. L-a înlăturat pe spion cu ajutorul altor cadre care l-au demascat înainte ca el să fie numit şeful Internelor. A fost sprijinit pentru că toţi angajaţii erau prea timoraţi ca să se mai opună. „Nici eu nu am venit cu prea mult entuziasm. Trebuia făcute multe schimbări, ar fi trebuit aduși mulți oameni tineri… Toate lucrurile păreau aiurea!”, îşi mai aminteşte Babiuc. Nu are nicio îndoială că a fost şi corupţie la acea vreme, dar consideră că era mai puţină şi, oricum, „era mai puţin în atenţia acelora care ar fi trebuit să o combată”. „Pot să vă mai spun că, aşa cum au evoluat lucrurile, a fost o schimbare pozitivă şi că ei fiind militari, atunci, aveau nevoie doar de un conducător bun”.

Prea mulți șefi și o mentalitate greșită

De două mari probleme „s-a lovit” Victor Babiuc la Ministerul de Interne. Prima, și cea mai gravă, a fost cea de mentalitate. Cea de-a doua: prea mulți șefi pe metrul pătrat, în comparație cu numărul subalternilor.

Babiuc spune că în acea situație şefii executau şi atribuţii de subordonaţi. „Începuseră să se înmulţească manifestările de stradă, mitingurile care erau aprobate de Primărie. Cei care asigurau ordinea erau timoraţi, erau de o evidentă altă opinie faţă de cea a manifestanţilor. Şi, după mandatul meu, îi găsiţi mai relaxaţi, mergeau la manifestaţii cu o evidentă plăcere şi chiar amuzament. Pot să mă laud, cu toată convingerea, că am avut succes în schimbarea mentalității lor!”, mai spune el. Cealaltă modificare se referă la organigrama ministerului. A notat în dreptul fiecărui post, chiar şi de conducere „militar” sau „civil”, ceea ce i-a speriat pe mulţi.

„Am dus o bătălie să se înmulțească gradele inferioare pentru că erau 100 de ofițeri la 50 de subofițeri. La o deplasare în străinătate, i-am zis unui colonel: «Nu vă e jenă, ca șef, să puneţi ştampila pe paşapoarte? Sunteţi ofiţer superior! »”, îşi mai aminteşte fostul ministru de Interne. Babiuc spune că a desființat „Statul Major” pentru că era inutil și că a trecut Academia de Poliție în subordinea Ministerului Educației pentru a nu fi desființată.

„Apăruseră primele cazuri cu droguri

În mandatul său a început să apară temerea că vor fi aduse droguri din alte țări și la noi de aceea a trebuit să ia măsuri. „Am vorbit cu autoritățile americane care aveau un birou de luptă împotriva drogurilor la Viena și am cerut să înființeze unul și în România, să avem un laborator de analiză pentru a separa de cretă. Nu am apucat să înființez eu, iar cel care a urmat după mine nu a fost de acord, pentru că s-ar fi temut de spionii americani. Când am fost eu ministru apăruseră primele cazuri cu droguri”, a mai declarat Victor Babiuc. El își amintește că americanii au promis că în șase luni pot face laboratorul, pe cheltuiala lor.


FOTO: Babiuc, ministrul care a întâlnit primele cazuri cu droguri 



Problemele lui Victor Babiuc

Victor Babiuc s-a născut pe 3 aprilie 1938, în comuna Răchiți, din județul Botoșani. A absolvit Universitatea din București, Facultatea de Drept (1958), și este doctor în drept al Universității București. El a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MApN și întemnițat în 21 mai 2013. În iulie 2013, instanța a decis că fostul ministru al Apărării poate executa pedeapsa în regim deschis. A publicat peste 150 de lucrări științifice. „Acum am o anumită repulsie la ideea de a scrie, după ultima experiență negativă. Am 15 volume și aproape 200 de alte articole. Acum mă uit puțin la tv, citesc presa și îmi întâlnesc prietenii”, a mai zis Babiuc.


FOTO: Onoarea i-a fost pătată după o afacere cu Becali