Și așa cum nimeni nu a uitat nici până acum de lansarea candidaturii lui Victor Ponta pe Arena Națională și efectul de bumerang pe care l-a avut acea demonstrație de forță, exact acesta va fi și efectul mitingului de sâmbătă seara din Piața Victoriei. Imaginea gunoaielor lăsate în urmă de manifestanți, după miting. Nu mai are nevoie de niciun comentariu.

Nimeni nu spune că e puțin lucru să aduci 100.000 de oameni la un miting. Potrivit unor surse, în București au fost aduse circa 1000 de autobuze și 800 de microbuze – vorbim deci, despre 100.000 de oameni aduși prin efort organizațional din toată țara. Cu presiuni, cu instituții controlate, cu baroni locali, cu trusturi media și chiar cu preoți direct implicați în mobilizare. E stupid să îl și comparăm cu protestele Rezist, la care oamenii au participat de bună-voie, sigur, dacă nu credem poveștile cu Soros.

Evenimentele de dinainte de miting au creat imaginea unui partid care comite abuzuri pe bandă rulantă. “Miting cu japca”- acestea au fost cuvintele folosite deseori pentru a descrie acțiunea PSD. Presiunile pe firmele de transport pentru a-i căra pe manifestanți la București, relatările că angajații din instituțiile locale sunt amenințați cu concedierea dacă nu participă la miting, documentele organizatorice apărute în presă, imaginile cu Poliția Rutieră care escorta autocarele PSD, copilul cu trotineta agresat de un pesedist, faptul că inclusiv conducerea Parlamentului a dat o hotărâre prin care parcarea instituției să fie folosită pentru automobilele și autocarele venite din țară- toate aceste evenimente, dar nu numai, au creat imaginea unui miting forțat, de aici și numeroasele referiri la perioada comunistă.

Discursurile de pe scenă au fost un dezastru. Mulțimea era complet neinteresată și apatică, pe bună dreptate. Gabriela Firea, Liviu Pleșoianu, Călin Popescu Tăriceanu, Viorica Dăncilă sau Liviu Dragnea, nu au reușit să folosească nici măcar o frază memorabilă, un slogan remarcabil, doar să plictisească și să amuze. În timp ce se cânta imnul, oamenii plecau deja spre autocare, tren sau mașini.

Cel care ar fi trebuit să fie vedeta, măcar pentru că el dirijează tot – Liviu Dragnea – a părut absent, chiar nesigur pe eveniment, iar discursul său a fost lung și plictisitor. Faptul că fix pe discursul său a fost proiectat mesajul “ Rezist” pe clădirea Guvernului și că atunci au început oamenii să plece – aceasta va rămâne o nouă imagine relevantă a mitingului ratat. Chiar dacă Dragnea face jocurile politice, este departe de a fi un lider care stârnește entuziasmul sau simpatia electoratului.

Eșec imagologic. După ce ai demis două guverne, chiar ale tale, în doar câteva luni, iar unul chiar prin moțiune de cenzură, e mare lucru să pui în scenă ceva și mai absurd. Un miting în fața propriului guvern împotriva propriului guvern. Eugen Ionescu și Franz Kafka ar fi invidioși. “Mineriada Albă”. Mai toată săptămâna, mitingul PSD a fost comparat cu mineriadele – imaginea creată a fost aceea a unor cetățeni care au participat pentru că sunt folosiți de actuala putere, ușor de manipulat și de impresionat, slab educați și informați. Iar ambasadele au transmis cetățenilor mesaje că este posibil ca evenimentul să degenereze în violențe.

Ecourile după miting. Sociologii spun, de exemplu, că e puțin relevant ce se vede în timpul unei dezbateri politice televizate, ci ce rămâne după. După dezbaterea Ponta-Iohannis, de exemplu, din 2014, a rămas că fostul premier a spus că dreptul la vot e o lozincă. A fost puțin relevant că replicile sale, pe tot parcursul dezbaterii au fost mai bune și mai rapide decât cele ale lui Iohannis. Așa și cu mitingul de ieri: știrile de la unele televiziuni generaliste și de la câteva din televiziunile de știri, glumele și atacurile de pe Facebook, arată un fiasco total.

Discuțiile jurnaliștilor cu participanții la miting au arătat o mulțime de oameni care efectiv nu știau să explice ce caută în Piața Victoriei și pentru ce au venit. De aici și desfășurarea anostă, reacțiile apatice, inexistente. Cu toate acestea, loialitatea lor față de partidul stat va continua să aibă efecte electorale: cei din mediul rural și angajații la stat vor vota PSD pentru că sunt motivați la modul pragmatic de toate beneficiile și stimulentele pe care le primesc constant.