Fostul director al Companiei de Autostrăzi, cel care a semnat contractul Bechtel din partea statului român, spune că variantele documentului care au apărut în spaţiul public nu sunt conforme cu originalul semnat de el în decembrie 2003

Din august 2013, șefii de la Transporturi caută contractul original Bechtel. Documentul nu a fost găsit până acum.

Cert este că mai multe persoane care au fost angajate în Ministerul Transporturilor sau la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au semnat procese verbale de predare și primire a acestui document.

FOTO: În decembrie 2003, guvernul Năstase a semnat cu americanii de la Bechtel contractul pentru construirea autostrăzii Transilvania

EVZ a aflat primul că a dispărut originalul

Ziarul Evenimentul zilei a dezvăluit în exclusivitate, pe 1 august 2013, că a dispărut contractul original Bechtel. Ulterior, procurorii au demarat o anchetă. Şefii din Transporturi ridică şi acum din umeri.

Întrebat dacă contractual semnat cu americanii, dat dispărut de câţiva ani, seamănă fidel cu cel care a apărut recent în spaţiul public, ca şi copie a originalului, Mihail Başulescu, fost director CNAIR, a reacţionat halucinant: „Cine a zis că a fost găsit? Ce a apărut în spaţiul public, este vorba de o copie după contract, dar nici aia întreagă. Lipsesc pagini cu semnătura, iar anexele erau nesemnate. Anexele originale erau semnate de mine şi american, deci anexele nu sunt cele originale”, a declarat, pentru EVZ, Başulescu.

„Cine ştie câte copii s-au făcut”

Acesta a povestit că documentul ar trebui căutat la Cluj, pentru că, aproximativ un an, contractul Bechtel a fost gestionat de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj. „Când s-a lucrat, cine ştie câte copii s-au făcut. Încă cred că este pe la Cluj, într-un container”, a mai dezvăluit cel care a semnat contractul din partea statului român cu americanii. Întrebat cum s-au putut face multe copii la un contract atât de important, fostul director al Companiei a dat o explicaţie incredibilă: „Contractul original nu a fost secretizat”. Potrivit fostului director, trebuie verificat ce s-a întâmplat în perioada 2005-2006, timp în care, în opinia lui s-a schimbat toată filozofia contractului Bechtel. „Contractul din 2003 şi-a pierdut valabilitatea în momentul încheierii actului adiţional în 2006, care în opinia mea este un nou contract Bechtel. Nu contractul 2003 a fost greşit încheiat, ci ce s- a întâmplat după 2005, mai ales în urmărirea şi aplicarea contractului”, crede omul care a parafat documentul original.

Au dat statului român mai multă răspundere

El a explicat că ar trebui verificate anexele contractului din 2006: 11, 14 şi încă una , că se vede că sunt copy-paste după original, având şi semnăturile din 2004, pe lângă a celor din 2006. „S-a modificat toată filozofia contractului, care a fost gândită iniţial pentru situaţia finanţării din credite, nu de la buget şi nu ca şi FIDIC roşu. Mai mult nu pot vorbi, încă”, a conchis Başulescu. Potrivit acestuia, dacă faci câteva astfel de modificări, schimbi tot în implementare, începând de la consultant până la beneficiarulce atribuţii are fiecare.

Potrivit specialiştilor, FIDIC „roşu” este utilizat pentru lucrări în care proiectarea (aproape în întregime) este asigurată de către beneficiar. Riscurile asumate de către părţi sunt echilibrate, iar plata lucrărilor se realizează în funcţie de declaraţiile lunare de cantităţi sau pe baza unor sume forfetare stabilite în funcţie de tipurile de lucrări agreate. Autostrada Transilvania trebuia să aibă 415 kilometri şi să fie gata în 2012. Obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B - Câmpia Turzii - Gilău) au fost finalizaţi în anul 2010, iar 60 km (tronsonul 3C - Suplacul de Barcău - Borş) sunt în lucru din 2005. Până acum, povestea „Autostada Bechetl” costat statul român peste 1,2 miliarde de euro.

Nici procurorii nu au găsit documentul

După primele dezvăluiri ale EVZ, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a depus la DNA, în 20 august 2013, o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Braşov-Borş.

Boagiu: „Contractul e la etajul 2, camera 58”

Fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat la 7 august 2013 că a depus plângere penală la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul ministrului Dan Şova, acuzându-l că ascunde contractul original cu Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003 pentru a-l apăra pe fostul premier. Anterior, Şova a susţinut că desecretizarea contractului cu Bechtel nu s-a făcut pentru că nu s-a găsit, la Ministerul Transporturilor, varianta originală. În replică, Boagiu a susţinut că documentul se află la etajul 2, camera 58. Între timp, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a publicat unele documente declasificate referitoare la contract.

Proiectul autostrăzii Braşov- Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, fiind executaţi doar 52 de kilometri. Pe 11 octombrie 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au clasat dosarul, unele dintre fapte fiind prescrise.

Clotilde: Egis și-a luat angajamentul că va presta servicii de maximă calitate

Evenimentul zilei a publicat un articol în ediţia de ieri în care a arătat faptul că firma unde Clotilde Armand este director, Egis România, primeşte bani de la stat degeaba. Concret, chiar dacă lucrările pentru autostrada Transilvania au fost abandonate din vara anului 2011 până la începutul lui 2014, consultantul Egis a încasat aproape 20 de milioane de euro pentru supervizarea lucrărilor inexistente. Într-o intervenție telefonică pentru B1 TV, Clotilde Armand a susținut că, în 2004, Egis, care este o firmă ce aparține unei instituții publice din Franța, și-a luat angajamentul că alături de statul român va presta servicii de supervizare pentru construirea unei autostrăzi de maximă calitate. „Supervizarea înseamnă, în primul rând, supervizarea proiectării, când nu se face contrucția. În al doilea rând, înseamnă supervizarea echipei de pe șantier și în al treilea rând, gestionarea problemelor după o reziliere. Egis nu îmi aparține. Este o societate a statului francez care își respectă angajamentele. Se încearcă denigrarea imaginii mele și se dorește, de anumiți politicieni, eșecul în construirea de autostrăzi”, a precizat Coltilde Armand.