Fosta directoare în Ministerul Justiţiei Ingrid Mocanu a repus pe tapet, prin cereri oficiale adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii de Apel Bucureşti, problema direcţionării speţelor din justiţie către judecători „aleşi” de Sistem. Acum problema a ajuns și în atenția Comisiei SRI. Vulnerabilităţile ECRIS sunt cunoscute de ani buni, dar nu s-a făcut nimic concret pentru a fi eliminate

Sistemul informatic de repartizare aleatorie a dosarelor către completele de judecată „ECRIS” a fost repede „citit” de băieţii deştepţi, cu interese în darea de sentinţe pe placul lor, la puţin timp după ce a fost introdus în 2004. Deşi de-a lungul anilor s-au făcut multe analize şi rapoarte, ECRIS este la fel de vulnerabil şi astăzi.

Motivele invocate de Ingrid Mocanu

Fosta directoare din Ministerul Justiţiei Ingrid Mocanu a solicitat, pe 4 iulie 2017, să fie prezentă la repartizarea aleatorie a dosarelor în care este inculpată, deoarece există modalităţi de influenţare a repartizării aleatorii a unor dosare de interes. Ea şi-a justificat cererile prin faptul că direcţionarea către complete „alese” de binomul SRI-DNA este încă posibilă, dar nici după mai bine de trei luni nu a primit vreun răspuns. Iată un fragment din cererea trimisă de Ingrid Mocanu la Curtea de Apel Bucureşti: 

„În temeiul Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ,

Pentru exercitarea efectivă şi împiedicarea vătămării unui drept al meu – dreptul la un proces echitabil,

> având în vedere că am sesizat deficienţe în modalitatea de repartizare aleatorie a unui alt dosar înregistrat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti (dosarul nr. 3203/2/2015), dar Inspecţia Judiciară nu a putut identifica dacă a existat vreo influenţare a rezultatului, dat fiind că a verificat existenţa procesului verbal încheiat cu acea ocazie,

> date fiind calităţile anterioare, de director în Ministerul Justiţiei şi consilier personal al ministrului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în exercitarea cărora am aflat că există modalităţi de influenţare a repartizării aleatorii a unor dosare de interes, fără a se putea identifica ulterior această fraudare la repartizare (aspect pe care l-am adus la cunoştinţa publică),

> luand în calcul faptul că mă aflu într-un conflict deschis cu procurorul şef al DNA, dată fiind plângerea pe care am formulat-o împotriva acesteia, astfel că în orice moment se pot trimite diverse dosare prin care să se întreprindă diverse măsuri represive împotriva mea (trimiteri în judecată cu privire la presupuse infracţiuni, mă- suri preventive drastice),

(…) Vă solicit ca la orice repartizare aleatorie a unor dosare primite la nivelul instanţei dvs, de la DNA sau care vizează cereri sau căi de atac privind soluţii care mă vizează în contradictoriu cu această structură de parchet să fiu convocată personal sau, dacă mă voi afla sub efectul vreunei măsuri privative de libertate, să fie convocat apărătorul meu ales pentru a asista efectiv la procedura de repartizare a dosarului”.

„Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea defi nitivă a fi ecărei cauze”. DANIEL DUMBRAVĂ, general - fost şef al Direcţiei Juridice a SRI

 Ingrid Mocanu așteaptă și astăzi un răspuns de la Înalta Curte și Curtea de Apel București FOTO: MARIUS VLAD

Curtea de Conturi: Apare posibilitatea „dirijării”

Dar cum era posibil ca dosarele care prezentau interes pentru SRI să ajungă la judecătorii din „câmpul tactic” ştiut fiind faptul că din august 2004 dosarele sunt repartizate aleatoriu prin aşa numitul ECRIS? De-a lungul anilor au existat nenumărate rapoarte ale diferitelor instituţii care descriau deficienţele şi modalităţile prin care sistemul electronic de repartizare a dosarelor era fentat.

Încă din 8 ianuarie 2009, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara că are informaţii că sistemul informatic integrat de la instanţe „Ecris” era manipulat pentru a fi distribuite cauzele la anumiţi magistraţi, ceea ce a dus la un raport al CSM pe această temă, însă, cum vom vedea, bănuieli de „fentare” persistă şi azi.

Apoi, în Raportul său pe 2011, Curtea de Conturi consemna că ECRIS prezintă „carenţe în mecanismul de înregistrare a numărului unic de dosar şi repartizare aleatorie a primului termen” existând riscul „dirijării” dosarelor către anumite complete de judecată. În Raport stă scris negru pe alb că ECRIS „permite unui justiţiabil să investească instanţa cu mai multe dosare, având acelaşi obiect, consecinţele acestui mod de lucru conducând la existenţa unor riscuri în activitatea jurisdicţională, în sensul că apare posibilitatea „dirijării” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost învestită instanţa în aceeaşi speţă, urmată de renunţarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare, „construite” artificial, se denaturează statistica oficială a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze şi pe judecător etc.”.

Raportul Inspecţiei Judiciare, folosit ca manual de „fentare”

Inspecţia Judiciară a întocmit în 2013 un amplu Raport, la solicitarea Secţiei pentru judecători a CSM, „cu privire la respectarea dispoziţiilor legale referitoare la primirea şi repartizarea aleatorie a actelor de sesizare a instanţelor judecătoreşti”, care, din informaţiile noastre, a fost folosit şi de „manipulatorii” sistemului ECRIS pentru a-şi rafina metodele de „fentare”. Ca dovadă că lucrurile nu s-au rezolvat, în luna mai a anului 2016, mai mulţi judecători militari au fost audiaţi la DNA, în cazul unei sesizări a magistraţilor Curţii Militare de Apel Bucureşti privind fapte de abuz legate de repartizarea aleatorie a dosarelor, care ar fi fost comise de fostul preşedinte al instanţei, Gheorghe Manea. Iar, în primăvara aceasta, Inspecţia Judiciară a iniţiat acţiunea disciplinară faţă de judecătorii Radu Stancu şi Constantin Udrea de la Curtea Militară de Apel Bucureşti, pentru nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale sau ale Înaltei Curţi în soluţionarea recursurilor.

Comisia SRI a aflat cum funcţionează metoda „Coperta”

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, le-a explicat marţi membrilor Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI metoda „Coperta”,folosită pentru ca, prin repartizarea aleatorie a dosarelor în Justiție, acestea să ajungă la „anumite complete de judecată”. „Domnul Puțura ne-a explicat cum este cu repartizarea aleatorie, cu cazul dosarelor din Justiție, cum se face prin calculator și ne-a explicat destul de clar cum se poate ca grefierul să distribuie anumite dosare către un anumit complet de judecată. Ne-a explicat cum se poate merge cel puțin pentru cazurile de arest preventiv, cunoscându-se care sunt completele pregătite și în sensul acesta se poate ajunge exact în ziua D pentru a ajunge la un anumit complet. Ne-a explicat și cum este metoda „Coperta”, am pus o serie de întrebări, am reușit până la urmă să înțelegem la ce se referea când spunea despre metoda „Coperta” și cum se poate ca această distribuție aleatorie a dosarelor către anumite complete de judecată să ajungă exact acolo unde se dorește”, a spus preşedintele comisiei, Claudiu Manda, după ședința în care Puțura a fost audiat pentru a doua oară de către Comisia SRI, pe parcusul a aproximativ șase ore.

Ovidiu Puțura este condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. 

Ce este sistemul ECRIS

ECRIS este un sistem informatic la nivel naţional de gestiune electronică a dosarelor din instanţe. Implementarea sistemului ECRIS a fost impusă de Comisia Europeană, care avea bănuieli temeinice că preşedinţii de instanţă, în sarcina cărora cădea repartizarea dosarelor la completele de judecată, dirijau dosare către judecători care nu erau imparţiali în cauză.

Vulnerabilităţile sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a cauzelor constatate de CSM

● sistemul de repartizare permite introducerea de mai multe ori a unui dosar în sistem (prin atribuirea unui alt număr), până când este repartizat la un anume complet

● există posibilitatea blocării mai multor complete (aşa cum e posibilă blocarea unuia), astfel încât cel care rămâne în sistem pentru repartizare să fie doar unul sau anumite complete

● pot fi eliminate unele complete pe motiv că ar fi incident parametrul „gradul de încărcare” a completului, fără ca justiţiabilul să poată verifica în concret dacă acest parametru trebuia în mod real aplicat

● poate fi aleasă o perioadă de repartizare în raport de „caracterul urgent al cauzei”, în care să fie un singur complet care are şedinţă etc

Cum se „fentează” repartizarea aleatorie şi dosarul ajunge la completul „ales”

Sistemul ECRIS este operat, de obicei, la nivelul instanţelor , potrivit Raportului Inspec- ţiei Judiciare, de grefieri şefi, aceşti fiind oamenii cheie în „păcălirea” distribuirii aleatorii. De altfel, Referatul DNA în cazul celor două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti , Antonela Costache şi Viorica Dinu, arestate preventiv, în 2013, sub acuzaţia că ar fi primit mită de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nuţu, a arătat că ele apelau la grefieri pentru manipularea sistemului informatic, pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului.

● „Metoda” de manipulare porneşte de la judecătorul de serviciu, care primeşte cererile de trimitere în judecată adunate peste zi şi le trimite operatorului. În mod normal, el ar trebui să atribuie imediat un număr de înregistrare fiecărui dosar, care să reflecte ordinea în care au ajuns, procedură ce trebuie făcută înaintea introducerii dosarelor în ECRIS.

● Pentru a „fenta” repartizarea aleatorie, aceste numere de înregistrare nu se pun pe dosare din start, iar operatorul introduce numerele neasociate cu un dosar în ECRIS.

● După ce sistemul repartizează un complet de judecată pentru fiecare număr de înregistrare, operatorul atribuie dosarele acelor numere de înregistrare care au primit un complet „favorabil” sau „nefavorabil”, în funcţie de interes. După cum spuneam, pentru această metodă este nevoie de complicitatea unui grefier sau a persoanei care operează sistemul informatic. Odată asigurată această complicitate, lucrurile devin destul de simple. 

Cazuri celebre de „direcţionare” a dosarelor

Judecătorul George Dorel Matei de la Curtea de Apel Bucureşti, cel care a decis emiterea mandatului de arestare pe numele lui Alexander Adamescu, nu a fost repartizat aleatoriu în dosar. Cătălin Dancu, avocatul lui Alexander Adamescu, a cerut anularea mandatului de arestare pentru că nerepartizarea aleatorie în dosar a judecătorului atrage automat invaliditatea hotărârii, însă cererea a fost respinsă de CAB.

Camelia Bogdan îşi face apariţia

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 5 iulie 2017, casarea unei hotărâri pronunțate de judecătoarea Camelia Bogdan, prin care s-au încălcat mai multe norme legale și s-au dispus sechestrări nelegale de bunuri, ale unor terțe persoane și ale rudelor acestora. Încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie a dosarelor a atras nulitatea hotărârii. Avocatul a precizat că judecătorul căruia i se repartizase aleatoriu cauza și începuse cercetarea judecătorească a lipsit doar la un termen, respectiv cel din 22.01.2016. Judecătorul Camelia Bogdan a fost desemnată prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București nr.10/2016 să îl înlocuiască, ca judecător de permanență, numai pentru termenul din 22.01.2016.

Însă, Camelia Bogdan a reținut, ulterior acestei date, doar acest dosar. Toate celelalte dosare ale completelor judecătorului înlocuit au primit termen în luna februarie (când reintra acesta în ședințe). Camelia Bogdan a acordat alte termene și, ulterior, l-a soluționat, deși nu avea acest drept.

Din nou George Dorel Matei

Tribunalul Galaţi a stabilit, în martie anul acesta, că nu a existat repartizare aleatorie la contestaţia în anulare a Marianei Rarinca împotriva deciziei de condamnare pronunţată de judecătorii George Dorel Matei şi Anamaria Trancă de la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a anulat repartizarea cu dedicaţie.