Deși informația, furnizată de Der Spiegel, nu a fost confirmată oficial, la solicitarea Euractiv, un purtător de cuvânt al guvernului, a declarat că se intenționează aplicarea unui amendament al Legii Poliției Federale prin care să i se ofere poliției „posibilități tehnice îmbunătățite și, unde este posibil și rezonabil, responsabilități extinse”.

Însă opoziția față de această intenție este tot mai mare. Viktor Schlüter, activist și fondator al „Digital Freedom” a creat mișcarea „Face Recognition Stop” pentru „a arăta că mulți oameni au îndoieli serioase privind eficiența și utilitatea acestor propuneri”, a declarat el pentru Euractiv Germania.

Grupuri de militanți, precum Chaos Computer Club și epicenter.works, sau site-ul media netzpolitik.org, dar și politicieni se află printre opozanți.

Pe 9 ianuarie, aceste grupuri au prezentat guvernului cererile lor. Ei nu solicită doar ca extinderea recunoașterii faciale plănuită de Seehofer să fie anulată, ci și interzicerea totală și definitivă a oricărei forme de recunoaștere facială automată în public.

Motivele invocate de opozanți sunt că tehnologia disponibilă în prezent este încă prea puțin performantă și poate duce la „identificări greșite”, așa-numitele „falsuri pozitive”, a explicat Schlüter.

Ministerul de Interne a efectuat încă din 2018 teste cu camere dotate cu sisteme de recunoaștere facială în gara Berlin – Südkreutz, iar identificările au fost corecte în proporție de 80%.

„Sistemele s-au îmbunătățit în mod impresionant, astfel că o introducere masivă a lor este posibilă”, a declarat la vremea respectivă Seehofer, membru al Uniunii Social-Creștine, aliată la guvernare cu Uniunea Democrat-Creștină a Angelei Merkel.

Însă Chaos Computer Club, o asociație de hackeri militanți, a făcur socoteala și l-a acuzat pe ministru că minte. Potrivit CCC, o asemenea cifră (80%) ar fi putut fi obținută numai dacă toți cei trei furnizori de tehnologie ar fi lucrat simultan și se sprijină unul pe altul, dat fiind că rata separată a fiecăruia dintre furnizori a fost de numai 68,5%.

Lidera social-democraților (SPD), Saskia Esken, a avertizat și în legătură cu „falsele pozitive”, așa cum scria și pe Twitter, pe 4 ianuarie:

„Supravegherea video cu recunoaștere facială este, în opinia mea, o ingerință excesivă în dreptul la libertate. Falsele alarme – falsele pozitive – dăunează deopotrivă securității și persoanelor nevinovate afectate.”

Dat fiind că Ministerul Justiției se află în mâinile social-democraților, aceștia vor juca un rol important în chestiune.

Însă Schlüter, deși mulțumit de poziția lui Esken, este sceptic că ministrul Justiției, Christine Lambrecht, va adopta o poziție „la fel de constructivă”.

Deși problemele tehnice de recunoaștere facială s-ar putea rezolva în viitor, Schlüter solicită interzicerea totală a acesteia din cauza „efectului inhibant”.

„Vedem un mare pericol în auto-cenzurarea crescândă”, a declarat el, explicând că o supraveghere permanentă îi determină pe oameni să-și schimbe comportamentul, chiar și involuntar.

În prezent, China este țara cea mai avansată în utilizarea recunoașterii faciale, ca instrument pentru sistemul său de sclavie digitală intitulat „Creditul Social”. Prin intermendiul acestuia, cetățenii sunt urmăriți în toate domeniile vieții lor – inclusiv private – iar statul comunist le dă note în funcție de comportament.

Notele bune îți permit să te sui în tren, în avion și în general să călătorești, să-ți dai copiii la o școală mai bună sau să faci credit la bancă. Notele proaste te transformă într-un paria al societății, un individ de mâna a doua, lipsit practic de drepturile elementare.

Te-ar putea interesa și: