SUMMITUL DECISIV din zona euro. Statele au ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor | LIVE TEXT

SUMMITUL DECISIV din zona euro. Statele au ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor | LIVE TEXT

Liderii zonei euro s-au întâlnit în această seară pentru a pune la punct un plan de măsuri menit a stăvili criza datoriilor din zona euro. Vestea bună este că liderii celor 27 state din Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra recapitalizării băncilor.

UPDATE 22.38. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel intenţionează să meargă ei înşişi să negocieze în timpul nopţii cu băncile creditoare ale Greciei pentru a le convinge sa accepte o pierdere de aproximativ 50%, a anunţat miercuri o sursă guvernamentală europeană, transmite AFP.

Aceasta iniţiativă intervine în timp ce negocierile dificile purtate în acest sens de mai multe zile între guvernele europene şi reprezentanţii sectorului bancar progresează greu.

UPDATE 22.30. Zona euro este pregătită să multiplice forţa acţiunii Fondului European de sprijin pentru ţările aflate în dificultate (EFSF). Însă cifrele nu vor fi anunţate la sfârşitul summitului de astăzi, potrivit unui proiect de acord obţinut de AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News

Liderii uniunii monetare "de acord să multiplice" forţa de acţiune a EFSF, pentru a opri contagiunea crizei datoriilor, se arată în document, transmite Agerpes.

UPDATE 22.18. Liderii europeni au ajuns la un acord asupra recapitalizării băncilor, a anunţat premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

"Am căzut de acord asupra recapitalizării băncilor, care trebuie să fie unul dintre obiectivele noastre principale", a precizat Tusk într-o conferinţă de presă, la sfârşitul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE. El a confirmat informaţiile vehiculate în ultimele zile în presă, conform cărora, în cadrul procesului de recapitalizare, fondurile proprii de bază ar urma să ajungă la 9%.

Conform textului declaraţiei finale, acest obiectiv ar urma să fie atins până la 30 iunie 2012, pe baza planurilor stabilite cu autorităţile naţionale de supervizare şi coordonate de Autoritatea Bancară Europeană.

Declaraţia finală notează de asemenea că autorităţile naţionale de supraveghere, sub auspiciile Autorităţii Bancare Europene, trebuie să se asigure că planurile băncilor de a întări capitalul nu conduc la diminuarea fluxului de credite către economia reală şi iau în considerare actualele niveluri de expunere a unui grup bancar, incluzând subsidiarele lor din toate statele membre.

Documentul nu menţionează valoarea totală a recapitalizării băncilor, evaluată la 108 miliarde de euro, conform unor surse europene. Ministrul polonez de finanţe Jacek Rostowski a precizat la rândul său în cadrul conferinţei de presă comune cu Donald Tusk că cifra va fi anunţată în timp util de autorităţile europene. Cifra depinde de nivelul datoriei Greciei care va fi tăiată de bănci, subiect discutat în cadrul negocierilor de astăzi.

"A fost extrem de important să ne întâlnim asupra unor chestiuni care aparţin zonei euro, dar care au consecinţe asupra întregii UE. A fost important să dezbatem astfel de chestiuni şi să adoptăm decizii de asemenea în formatul celor 27 de state membre", a afirmat Donald Tusk.

UPDATE 21.55. Italia s-a angajat să prezinte un plan de creştere până la 15 noiembrie în scrisoarea pe care şeful guvernului Silvio Berlusconi urmează s-o prezinte, a anunţat agenţia Ansa, preluată de AFP şi citată de Agepres.

În această scrisoare, redactată în urma unor negocieri intense cu aliatul său Liga Nordului, Berlusconi promite mai ales că vârsta de pensionare va fi ridicată la 67 de ani începând din 2026. Concedierile din motive economice urmează de asemenea să fie facilitate.

În plus, guvernul va interveni la nivelul serviciului public şi va face efectivele "cu mecanisme obligatorii însoţite de sancţiuni... şi alte reguli".

Donald Tusk a declarat că scrisoarea transmisă Uniunii Europene de premierul italian Silvio Berlusconi privind planul guvernului său de reducere a uriaşei datorii italiene "a făcut o bună impresie". UPDATE 21.40. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, la finalul întâlnirii liderilor celor 27 state membre UE, că acest consens se referă la necesităţile băncilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

"Scopul primordial al exerciţiului este de a consolida încrederea în sectorul bancar european. Un acces îmbunătăţit al băncilor la finanţare pe termen mediu şi lung este esenţial pentru a evita o criză a creditelor şi pentru a proteja fluxul de credite către economia reală. Statele vor asigura garanţiile care să le permită băncilor să mobilizeze fonduri pe termen lung. Am decis să ne bazăm pe o abordare cu adevărat coordonată la nivelul UE în ceea ce priveşte condiţiile şi criteriile", a explicat Herman Van Rompuy.

UPDATE 21.30. David Cameron, primul-ministru al Marii Britanii, a declarat, la finalul înâlnirii liderilor din cele 27 state mebre ale Uniunii Europene, că discuţiile au avut rezultate pozitive.

"Am făcut progrese bune în această seară. Este destul de mult în interesul Angliei să selectăm aceste probleme şi să rezolvăm această criză. (...) Am făcut progrese mari în ceea ce priveşte recapitalizarea băncilor", a spus oficialul britanic.

UPDATE 21.10. Liderii europeni nu vor anunţa, în declaraţia care va urma summit-ului zonei euro de astăzi, o sumă pentru recapitalizarea băncilor, potrivit unei surse oficiale, citată de Wall Street Journal.

Liderii UE îşi vor încheia întrunirea cu o conferinţă de presă, care va fi ţinută de premierul polonez Donald Tusk, Polonia fiind ţara care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

UPDATE 20.30. Nici măcar lideri europeni din ţări europene învecinate, precum Danemarca şi Suedia, nu au aceleaşi opinii în ceea ce priveşte stabilirea unui plan clar de salvare a zonei euro în această seară, anunţă Wall Street Journal.

În drum spre summit, premierul danez, Helle Thorning-Schmidt, a afirmat că o soluţie trebuie găsită în seara aceasta. "Dacă vrem să evităm falimentul Greciei, trebuie ca grupul statelor din zona euro şi băncile să găsească o soluţie în această seară", a spus oficialul danez, potrivit blogurilor The Guardian.. Cu toate acestea, un alt lider din ţările nordice, premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a declarat că este mai important ca liderii europenei să găsească o soluţie completă la criza datoriilor decât să se grăbească să ia o decizie seara aceasta. Cancelarul german, Angela Merkel, a spus, de asemenea, că s-ar putea ca blocul statelor din zona euro să nu fie încă aproape de un acord. "Avem încă un şir întreg de probleme de rezolvat", a spus Merkel, înaintea începerii summit-ului. UPDATE 20.15. "Acum este timpul să facem ceva în legătură cu această criză", a afirmat premierul Greciei, Georgios Papandreou, înaintea întâlniri decisive care are loc la Bruxelles. Ţara sa are nevoie ca de aer de un plan coerent de salvare, iar liderii UE lucrează în prezent la asta. UPDATE 18.30. Liderii europeni sosesc la Bruxelles pentru summitul crucial. Premierul grec, George Papandreou, a declarat, la sosirea în capitala Belgiei, că grecii fac un efort "supraomenesc" pentru a-şi pune finanţele în ordine. UPDATE Merkel: Fondul de salvare nu va creşte. Datoria Greciei trebuie înjumătăţită Cancelarul german Angela Merkel a declarat în faţa Bundestagului că nici contribuţia părţii germane la Fondul European de Stabilitate Financiară (FEEF) - respectiv de 211 miliarde de euro în prezent, şi nici volumul total al fondului - de 440 miliarde euro - nu vor creşte, însă pot fi aplicate metode prin care "efectul fondului să sporească", informează Agerpres, care preia EFE. Merkel s-a referit clar o eventuală contribuţie a Băncii Centrale Europene (BCE).

De asemenea, aceasta a precizat că "riscul reprezentat de optimizarea" Fondului European de Stabilitate Financiară (FEEF) "este unul asumabil" şi că "nu există o opţiune mai bună" decât această măsură". "O eventuală decizie de neasumare a acestui risc nu reprezintă o opţiune responsabilă" este de părere liderul german. Reuters informează că Merkel a cerut reducerea datoriei Greciei cu 50%. Merkel a precizat că scopul reuniunii din această seară de la Bruxelles este ajungearea la un rezultat care să dea asigurări că Grecia va avea, până în 2020, o datorie publică raportată la PIB de 120%. Aceasta a precizat că anularea unei părţi din datorie nu va rezolva problemele elenilor, Executivul de la Atena trebuie să implementeze reforme structurale.

Angela Merkel a declarat că Germania are "obligaţia istorică" de a apăra euro şi Europa, potrivit Bloomberg. UPDATE FMI cere reducerea datoriei Greciei cu cel puţin 65%

"Fondul Monetar Internaţional crede că băncile ar trebui să renunţe la recuperarea cel puţin 65% din datoria Greciei", potrivit unui oficial al Uniunii Europene, citat de Wall Street Journal. Potrivit FMI ar trebui aplicat un haircut de 70-75%. UPDATE Un proiect întrat în posesia AFP privind deciziile care ar putea fi luate astăzi privind recapitalizarea băncilor, vorbeşte despre o rată de solvabilitate de minim 9% din activele ponderate cu risc. Potrivit documentului, acest obiectiv trebuie atins până pe 30 iunie 2012. Pentru a atinge această ţintă, băncilor le este recomandat să facă apel la surse de capital private.

Deşi presa străină a vehiculat suma de 108 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor, documentul nu menţionează o cifră. Suma va depinde de cât la sută din datoria grecilor va fi restructurată. Germania vrea o reducere a datoriei Greciei cu 60%, în timp ce Franţa nu vrea ca grecii să fie scutiţi de mai mult de 40% din datorie. Nici sistemul bancar nu pare dispus să-şi asume uriaşele pierderi rezultate dintr-o tăiere de peste 50%. UPDATE Investitorii nu mai au încredere în capacitatea liderilor europeni de a ajunge la o înţelegere

Bursele au deschis în scădere, investitorii fiind sceptici în privinţa şanselor ca summit-ul Uniunii Europene de astăzi să se încheie cu un plan clar, decisiv şi complet de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro.

Dacă nu se ajunge la o înţelegere cu băncile privind cât la sută din datoria Grecie să fie şters şi dacă Germania şi Franţa nu cad la un acord privind rolul pe care îl va juca Banca Centrală Europeană în furnizarea de garanţii, un nou termen limită s-ar putea stabili pentru 3-4 noiembrie, dată la care va avea loc la Cannes, în Franţa, întâlnirea celor mai industializate state din lume. În această seară sunt programate două reuniuni. Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene se întâlnesc mai întâi, cu începere de la ora 18.00 (19.00 - ora României), la Bruxelles, pentru a dezbate problema recapitalizării băncilor. Obiectivul este de a permite să se amortizeze şocul unei incapacităţi de plată a Greciei, informează AP. Momentul cheie va fi atunci când liderii din cele 17 ţări ale zonei euro vor intra în conclav, fără îndoială până noaptea târziu, informează Agerpres.

În ultima săptămână a avut loc un adevărat maraton al negocierilor deoarece Franţa şi Germania nu au putut să se pună de acord asupra măsurilor care ar trebui luate. Potrivit AP, s-a reuşit trasarea unor linii mari de acţiune, respectiv ştergerea a circa 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, recapitalizarea instituţiilor financiare şi evitarea contaminării Italiei prin intermediul unui plan de protecţie a zonei euro. Detaliile nu au fost puse la punct, iar negocierile cu băncile creditoare ale Greciei sunt departe de a se finaliza.

Până la această oră se pare că nu s-a ajuns la un acord clar, nici ce va însemna consolidarea Fondului de salvare financiară a zonei euro, principalul instrument pentru evitarea contagiunii, Germania refuzând să forţeze mâna Băncii Centrale Europene pentru a continua ajutorul acordat Italiei şi Spaniei.

Citiţi şi:

  • De unde ia Europa bani pentru întărirea fondului de salvare. FMI, un posibil finanţator
  • Soarta Europei, decisă azi. Cele două scenarii
  • Merkel s-a enervat: "Francezii nu cedează nimic în negocierile privind criza" 
  • Al 13-lea summit de criză în doi ani s-a lăsat cu o amânare
  • COŞMARUL zonei euro. Cele mai mari cinci temeri legate de actuala criză