Profesorul Gheorghe Mencinicopschi face un ghid pentru consumatorii care nu se pot abţine de la mezeluri, dar care vor totuşi produse de o calitate cât mai bună.

Expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi crede că există şi în acest moment destule metode pentru a ne proteja de mezelurile de proastă calitate. El nu recomandă astfel de produse copiilor sub zece ani şi ne sfătuieşte să mâncăm repede mezelurile feliate. EVZ: La ce ar trebui să se uite cumpărătorii atunci când aleg mezeluri? Gheorghe Mencinicopschi: Este o eroare gravă să evaluăm alimentele după denumirea lor generică, care are mai mult valoare comercială şi de marketing şi uneori induce în eroare. Adică crenvurştii pot fi de o sută de feluri.

Recomand cumpărătorilor să se uite la etichete, care sunt buletinul de identitate al mezelurilor. Există trei tipuri de etichete. Cea compoziţională, de unde vor afla ingredientele, aditivii (E-urile) şi aromele folosite în fabricare.

Mai există eticheta nutriţională şi cea referitoare la alergeni. Două sunt obligatorii, cea compoziţională şi cea legată de alergeni (conţine soia sau ou, alergeni majori). Eticheta opţională, trecută de obicei de producătorii de mai mare încredere, este cea nutriţională care arată cantitatea de proteine, glucide, lipide, minerale.

Şi cum ne dăm seama că un produs este mai bun decât altul după etichetă? La eticheta compoziţională există următoarea lege impusă: primul ingredient este şi cel mai important cantitativ. Dacă se începe cu apa înseamnă că reprezintă procentul cel mai ridicat. Urmează slănină, şorici, carne, spre sfârşit sunt E-urile şi aromele.

Dacă citiţi pe lângă carne, emulsie de şorici, produsul este în regulă, dacă însă sunt substanţe precum caragenan (o substanţă de îngroşare) şi altele care vă întorc limba pe dos, nu cum­păraţi, chiar dacă preţul vă încântă.

Cu cât mezelul este mai ieftin, cu atât este mai scăzut din punct de vedere nutritiv. Reţineţi ingredientele, între­baţi, căutaţi pe google ce înseamnă. După ce v-aţi informat, cumpăraţi sau nu în cunoştinţă de cauză.

Foarte util pentru cumpărători este să se uite la etichetă pe calorii: produsele care au mai mult de 100, 200 de kilocalorii la suta de grame trebuie evitate sau consumate în cantităţi mici. Atenţie şi la cantitatea de sodiu (sare), mezelurile care au mai mult de 0,5 grame de sare la sută de grame trebuie eliminate sau consumate cu moderaţie. În ce cantităţi ar trebui să li se dea copiilor mezeluri? Părerea mea este că nu ar trebui să mănânce deloc până la vârsta de 10 ani. După această vârstă recomand 10 grame pe zi, dar doar de două-trei ori pe săptămână. Evitaţi produsele foarte grase la copii, cârnăciorii de exemplu au peste 20% grăsimi. MENIU PERSONAL "Nu am mai mâncat de ani de zile mezeluri, doar am degustat"

Când aţi mâncat ultima dată mezeluri? De ani de zile nu am mai mâncat mezeluri, am degustat din când în când, din motive profesionale, ca degustător, în virtutea meseriei.

Mezelurile vândute la folie, sigilate, vidate sunt mai bune sau mai proaste decât cele vândute la bucată, tăiate? La cele tăiate, legea europeană obligă să scrie în galantar ce conţin. La salam nu este bine să luăm feliat, pe de o parte, pentru că nu mai vedem valabilitatea, deşi şi aceasta e obligatoriu să fie trecută, dar şi pentru că se râncezesc mai repede şi devin toxice, pentru că au o suprafaţă crescută de contact cu oxigen. Dacă vi se taie în faţă mezelul, trebuie să îl consumaţi cât mai repede. Mezelurile nu ar trebui date copiilor mai mici de zece ani. După această vârstă nu ar trebui să mănânce mai mult de 10 grame pe zi

Citiţi și:

• Mezelurile, în topul bombelor alimentare
• Campania "cărnii injectate": cititorii EVZ cer controale în masă
• Carnea injectată, cel mai bine păstrat secret din industrie. Câtă pastramă dopată cu seringa mâncăm fără să ştim
• Secretul cărnii injectate: 600 g devin brusc 1 kg în galantar
• Românii mănâncă apă cu carne. Prezentăm dovezile
• Răspuns şoc al ANPC: Euro 42% din carnea de pe piaţă e "neconformă"