Președintele Petro Poroshenko a pronunțat acest deziderat în cadrul discursului cu ocazia Zilei Independenței, în momentul paradei militare care a marcat al 27-lea an de la independența de URSS, declarată în urma puciului de la Moscova, din 21 august 1991, și înainte destrămării URSS, la 31 decembrie 1991. El a vorbit despre Armata ucraineană care ar întări semnificativ flancul estic având în vedere noile reforme și capabilități care ar face din ea, va vedea toată lumea, cea mai puternică armată din Europa. Firește că nu a lipsit nici referința pereche la Uniunea Europeană, Petro Poroshenko susținând că Rusia dorește să destrame Uniunea Europeană și NATO și că și Europa are nevoie de Ucraina, în afară de apărarea frontierelor sale estice, dar și prin faptul că UE nu e completă fără Ucraina.

Vizita lui John Bolton la Kiev, prilejuită și de participarea la festivitățile de ziua Independenței, după întâlnirea de la Geneva cu omologul său rus Nikolai Patrushev, pare să fi dat mai mult optimism Ucrainei. După ce a reafirmat sprijinul pentru nerecunoașterea anexării ilegale a Crimeii și după ce a denunțat agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei (răspunzând la o întrebare că simplul fapt că Rusia e atât de interesată de situație, participă la formatele de pace și se preocupă de perspectiva unei misiuni a ONU în regiune demonstrează prezența sa pe teren), John Bolton a insistat că Ucraina e mai aproape de NATO ca oricând.

În briefingul său de presă de după întâlnirea cu Președintele Poroshenko, Consilierul pentru Securitate națională al Președintelui Donald Trump a dat asigurări fără precedent și a ridicat nota de optimism în Ucraina. El a susținut că Ucraina e mai aproape ca niciodată în istorie de NATO, că a făcut multe reforme și că mai sunt multe de făcut – îndemn clar spre continuarea reformelor, și asta nu numai în domeniul militar – dar a insistat și în privința apropierii de Alianță. John Bolton a susținut că Ucraina a fost unul din statele pe care fostul președinte George W Bush(sub care Bolton a servit ca ambasador la ONU) a dorit să le pună într-o variantă rapidă de intrare în NATO, dar câteva state europene s-au opus atunci, din păcate. “Dar acum, cred că în actuala administrație, în mod specific, există o considerare tot mai importantă a acestei perspective, în special datorită interesului manifestat de către ucraineni înșiși. Câțiva pași au fost făcuți. Mult (din acest efort) depinde de Ucraina, ca și satisfacerea cerințelor necesare a fi îndeplinite pentru a fi un membru al NATO. Progrese s-au făcut, dar sunt multe încă de făcut”, a declarat Bolton.

Pe de altă parte, consilierul Președintelui SUA pentru Securitate Națională nu a pronunțat nimic public despre perspectiva înarmării mai departe a Ucrainei, deși există bugete aprobate și programe în derulare, mai mult, există deja o formulă transmisă către Kiev potrivit căreia, dacă se mai produce o mișcare infimă în sensul cuceririi de către trupele ruse și pro-ruse din Estul Ucrainei a teritoriului mai la Vest, Kievul va primi oricâte arme are nevoie, așa cum același mesaj afirmă că invers, dacă Ucraina ar încerca să obțină prin forță recuperarea teritoriilor, va pierde sprijinul occidental. Einteresant și restul discursului lui John Bolton, care a vizat asistența americană pentru Ucraina în privința atacurilor cibernetice și altor elemente de război hibrid, în primul rând războiul informațional.

E vorba despre perspectiva de implicare a Federației Ruse în alegerile prezidențiale din 2019(urmate de cele generale) iar Consilierul american pentru Securitate Națională a susținut că va coopera cu guvernul Ucrainei pentru a evita asemenea ingerințe.

“Am discutat cu Președintele Poroshenko acest subiect. L-am informat că i-am transmis Rusiei (cu referire la întrevederea de la Geneva cu Patrushev – n.n.) de ce nu ar trebui să interfereze în alegerile din SUA și Ucraina. Am discutat public tema aceasta la Washington, ce măsuri ar trebui să luăm pentru a preveni intervenția Federației Ruse și altor state în alegeri,” a mai susținut Bolton la Kiev. Ar fi vorba despre “coordonare pe canalele de securitate” și despre “alte mecanisme” neprecizate public.

Firește că John Bolton nu a evitat să abordeze și subiectul securității energetice al Ucrainei și să reia criticile la adresa Nord Stream 2 proiectul de conductă ruso-germană prin Marea Baltică, ocolind statele Estului European. Problema nu e doar de importanță economică pentru Europa, ci dependența de furnizorul de gaz natural și petrol are relevanță strategică și de securitate energetică. Bolton a susținut că e complicată dependența de un furnizor monopolist a unui produs critic precum energia sau gazul, în cazul de față, și de aceea se întreabă de ce ar dori Europa să crească dependența de acest furnizor? Alternativele sunt alte surse de gaz decât Rusia, inclusiv invitarea companiilor străine pe teritoriul ucrainean pentru explorare și exploatare. Referința este directă al Chevron, care a explorat gazul de șist în Ucraina și s-a retras la momentul căderii prețului petrolului, deci și al gazului, dar și la protestele existente pentru exploatarea resurselor. În plus, în cazul Ucrainei, dispariția tranzitului de gaz rusesc spre Europa prin teritoriul său o lasă fără un instrument serios, o pârghie de negociere. Ucraina a anunțat că a încheiat 1000 de zile de când nu mai ia nici un gram de gaz rusesc din import.