„Ceea ce Herta Müller a realizat cu un limbaj concentrat, poetic în literatură, i-a reușit Suzanei Fântânariu în artele plastice, adică cronica unei experiențe existențiale în spațiul sud-est european copleșit de dictaturi și de angoase. Artista e preocupată de întrebări majore privind identitatea umană și dihotomia corp-suflet. Limbajul ei plastic este de un rafinament rar, Suzana Fântânariu excelează   în domeniul xilogravurii și al desenului, iar de vreo două decenii ne uimește cu lucrări tridimensionale de mare anvergură. Atât „portretele”  cât și obiectele antropomorfe numite „ambalaje pentru suflet” care sugerează nu rareori o spaimă existențială, cât și peisajele misterioase desenate în culori întunecate, ne impresionează și ne copleșesc în același timp. Viziunea fundamentală a artistei este una predominant pesimistă și nu întâmplător marele critic de artă și scriitor austriac Bertram Karl Steiner a pus arta Suzanei Fântânariu în context cu lucrările unor mari pesimiști europeni ca Emil Cioran și s-a întrebat de unde oare provine această tristețe existențială, care se regăsește în arta Suzanei Fântânariu și care nu l-a părăsit pe Cioran nici la Paris?”, a transmis Alexander Gerdanovits (Austria) cu ocazia premierii.

Născută în 1947, în Baia, județul Suceava, și profesor universitar la Facultatea de Arte și Design a UVT, Suzana Fântânariu a avut 60 de expoziţii personale în Italia, Austria, Olanda, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Japonia și România. De asemenea, numele ei a apărut pe afișul a peste 300 de expoziții de grup în țară și străinătate, dar și la o mulțime de bienale şi trienale internaţionale de gravură.

Te-ar putea interesa și: