Marele Muzeu Egiptean, bijuteria culturală a Egiptului modern. O călătorie în timp printre secretele faraonilor

Marele Muzeu din Egipt, o bijuterie culturală care dezvăluie universul fascinant al faraonilor, mumiilor și templelor legendare, a fost inaugurat oficial pe 1 noiembrie 2025. Considerat cel mai mare muzeu arheologic din lume, acesta adăpostește aproximativ 100.000 de artefacte care acoperă aproximativ șapte milenii din istoria Egiptului antic și le oferă turiștilor pentru prima dată șansa de a vedea faimoasa coroană de aur a tânărului rege Tutankhamon, celebru pentru descoperirea sa remarcabilă, cea mai bogată și bine păstrată din Egipt.

Marele Muzeu Egiptean, cel mai ambițios proiect cultural al țării

Marele Muzeu din Egipt, se află în Giza, în apropierea uneia dintre cele șapte minuni ale lumii antice, Marea Piramidă a lui Khufu și Sfinxul. Clădirea impunătoare se întinde pe o suprafață de 50.000 de metri pătrați, ceea ce îl face cel mai mare muzeu din lume dedicat unei întregi civilizații. Muzeul include o fațadă de sticlă de 28 de metri, iar până recent, acesta a fost deschis doar parțial pentru tururi limitate, cu scopul de a testa nivelul de pregătire a construcției și de a evalua experiența vizitatorilor.

Clădirea are conturul unui triunghi, iar fațadele de nord și de sud se aliniază direct cu Marea Piramidă a lui Khufu și Piramida lui Menkaure. Muzeul a fost propus pentru prima dată în 1992, în timpul mandatului președintelui Hosni Mubarak, iar construcția sa a început în 2005. Conform estimărilor, timpul de construcție a fost aproape la fel de lung ca și cel necesar ridicării Marii Piramide.

Masca de aur a lui Tutankhamon, cunoscutul rege devenit faraon la 9 ani

Una dintre atracțiile principale ale GEM sunt exponatele din mormântul tânărului faraon Tutankhamon, prezentate pentru prima dată de la descoperirea lor de către egiptologul britanic Howard Carter. Expoziția cuprinde impresionanta mască de aur, tronul și carele regelui Tutankhamon.

Gică Hagi, gata să cedeze acțiunile de la Farul, dacă va fi numit selecționer. Cine ar urma să fie în acte patronul clubului

Iarna revine în forță. Cod galben de ninsori și vânt în mare parte din țară

Sursă foto: gem.eg/en

Emblematica mască care cântărește peste 10 kilograme și este făcută din aur pur, a fost descoperită în 1922 de arheologul britanic Howard Carter. Misterioasa mască, a dezvăluit lumii comoara aproape intactă din Valea Regilor, iar tronul, carele și celelalte obiecte expuse în muzeu, completează povestea regelui copil.

Deși a urcat pe tron la doar nouă ani și a murit prematur în jurul vârstei de nouăsprezece ani, descoperirea mormântului lui Tutankhamon a transformat un tânăr faraon aproape uitat într-un simbol universal al istoriei și al misterului Egiptului antic.

Statua lui Ramses II, atracție emblematică a Marelui Muzeu Egiptean

La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de impresionanta statuie de 3.200 de ani a regelui Ramses II, înaltă de 11,36 metri și cu o greutate de aproximativ 83 de tone. Între 1954 și 2006, statuia a stat în Piața Ramses, în fața gării principale din Cairo, înainte de a fi mutată. Pentru relocare, a fost transportată vertical, într-o singură bucată, pe un vehicul special cu 128 de roți, pe o distanță de 30 km, cu drumuri temporar închise, devenind astfel primul artefact major a muzeului.

Regele Ramses II, cunoscut și ca Ramses cel Mare, este considerat unul dintre cei mai puternici faraoni din Egiptul Antic. Domnia sa  a fost marcată de campanii militare în Nubia, Siria și Canaan, victorie împotriva misterioșilor „Popoare ale Mării” și înfrângerea hitiților în Bătălia de la Kadeș, finalizată cu semnarea primului tratat de pace cunoscut.

În 1954, președintele Egiptului, Gamal Abdel-Nasser, a dispus aducerea statuii la Cairo pentru a marca al doilea an de la Revoluția din 1952, care a desființat monarhia constituțională a țării.

Piatra din Rosetta, cheia pentru descifrarea hieroglifelor egiptene

Vizitatorii și turiștii interesați de cultura egipteană mai pot vizita la muzeu Piatra din Rosetta, descoperită în 1799 de armata franceză, cheia pentru descifrarea hieroglifelor, fiind ulterior confiscată de britanici ca pradă de război.

Artefactul a fost descoperit în orașul Rosetta, din delta Nilului, în timpul campaniei lui Napoleon Bonaparte în Egipt. Căpitanul francez Pierre-François Bouchard a găsit piatra în timpul săpăturilor pentru extinderea unui fort și a observat că aceasta conținea același text gravat în trei tipuri de scriere diferite: hieroglifică, demotică și greacă.