Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat marţi că implementarea legii salarizării unice va fi posibilă doar atunci când deficitul bugetar al României va scădea sub 5% din PIB.

În acest context, discuţiile cu Comisia au vizat desprinderea acestei reforme de următoarea cerere de plată din PNRR, urmând ca aceasta să fie realizată atunci când situaţia financiară a României se va stabiliza.

Legea salarizării unice ar putea fi adoptată anul viitor

El a menționat că legea ar putea fi adoptată anul viitor, în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR, însă implementarea acesteia nu poate avea loc în același timp, deoarece ar afecta negativ macrostabilitatea financiară a României.

„Din cele 28,3 miliarde de euro pe care le avem alocate ca buget pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) avem absorbite până în momentul de faţă 9,2 miliarde euro. Deci ar urma, ca într-o perioadă scurtă de timp, de un an şi jumătate, să aducem în ţară aproximativ 20 de miliarde de euro, în condiţiile în care 449 de jaloane şi ţinte mai sunt încă de implementat şi o parte a reformelor destul de grele şi dure pentru ceea ce înseamnă impactul asupra bugetului şi asupra societăţii, care trebuie duse la bun sfârşit”, a afirmat Marcel Boloş, în emisiunea România Politică de la Prima News.

Legea salarizării unice, atunci când deficitul bugetar este sub 5%

Legea salarizării unice va fi aplicată doar în condițiile în care deficitul bugetar va scădea sub 5% din PIB.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că această lege are anumite condiții, care sunt incluse și în planul fiscal aprobat de România. Astfel, implementarea ei va fi posibilă doar atunci când deficitul bugetar al țării se va situa sub 5% din PIB.

„Anul acesta nu putem discuta de intrarea în vigoare a acestei legi, cum nu putem discuta de un impact bugetar consistent, altul decât cel privind pensiile generale şi speciale”, a mai declarat Boloş, evidențiind că ar destabiliza finanțele României și ar avea un impact semnificativ asupra sustenabilității acestora, având în vedere că estimăm un impact bugetar de 35 de miliarde de lei, care ar urma imediat după cel generat de pensii.

33 de miliarde de lei impact bugetar anual

Ministrul a mai amintit că „am avut alte 33 de miliarde de lei impact bugetar anual. Asta înseamnă că dăm peste cap ceea ce înseamnă macrostabilitatea financiară a României iar în acest context, discuţiile purtate cu Comisia au fost ca această reformă să se desprindă de următoarea cerere de plată pe care o avem de depus şi să o facem atunci când finanţele României se mai aşează”.

Ministrul a subliniat că relocarea a fost discutată cu Comisia Europeană, astfel încât în ultima cerere de plată pe care o vor depune anul viitor, în jurul lunilor iunie-iulie, să fie inclusă această reformă.

Boloş a menționat că adoptarea legii salarizării unitare ar putea avea loc și anul viitor, în cadrul ultimei cereri de plată pentru PNRR, însă nu ar fi recomandat ca o astfel de lege să intre în vigoare în acest moment.