Social
Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro de la stat. Avertisment privind valul de concedieri și scăderi salariale
constructii / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Sectorul construcțiilor din România se confruntă cu tensiuni financiare majore din cauza întârzierilor la plată pentru contractele derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, a explicat vineri, în cadrul conferinței ”Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor” desfășurată la Sinaia, că sumele restante datorate companiilor private afectează stabilitatea întregului domeniu. Pe lângă blocajul plăților, riscul principal constă în valul de concedieri și posibilele tăieri de salarii pentru zeci de mii de angajați, anunță news.ro.
Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro de la stat. Avertisment privind valul de concedieri și scăderi salariale
Deși în ultimele luni au fost realizate plăți parțiale din partea ministerelor, volumul datoriilor acumulate rămâne la un nivel extrem de ridicat. În plus, autoritățile locale înregistrează întârzieri similare la decontarea lucrărilor efectuate.
”Faţă de luna septembrie, când am comunicat acele datorii pe care diferitele ministere le aveau către companiile de construcţii, într-adevăr, a scăzut destul de mult datoria. E adevărat că în ultima vreme s-au mai făcut şi alte facturări, e adevărat că sunt şi datorii din partea autorităţilor locale faţă de companiile de construcţii, însă, din păcate, încă datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii.
Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny sau, din câte ştim noi, şi autorităţile locale au destul de mult de plată către companiile de construcţii. Mai sunt şi plăţi de făcut către companiile care au lucrat pe proiectle care ar urma să continue de acum înainte, de exemplu, pe POS, Programul Operaţional de Sănătate, mai sunt şi alte alte proiecte, alte planuri de dezvoltare. Ce este mai neplăcut pentru firmele de construcţii în acel moment este faptul că nu au o predictibilitate pe următoarele şase luni în ceea ce priveşte, pe de o parte, încasarea facturilor restante, iar pe de altă parte, continuarea contractelor şi proiectelor pe care le au contractate”, a declarat Erbaşu.
Insolvențe în creștere și presiuni pe bugetele companiilor
Ritmul accelerat de lucru din etapele anterioare a fost urmat de o încetinire contractuală, iar absența lichidităților a determinat dublarea numărului de insolvențe în domeniu. Companiile au acumulat datorii la furnizori, instituții bancare și personal, fiind puse în imposibilitatea de a susține costurile operaționale.
”Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj. Pe de o parte, financiar, sunt puse în situaţia de a rămâne cu datorii către furnizori şi către bănci, poate chiar şi către unii angajaţi, sau datorii cauzate de anumite achiziţii, anumite investiţii, iar, pe de altă parte, această situaţie le va obliga să elibereze foarte mult din personalul pe care îl are”, adaugă Erbaşu.
Cristian Erbașu. Sursă foto: Arhivă
Risc major de disponibilizări în masă și scăderi de salarii
Lipsa contractelor de tranziție după finalizarea programelor europene obligă firmele să își reducă activitatea. Pentru multe societăți, ajustarea structurii de personal reprezintă singura opțiune de supraviețuire.
”Vor fi concedieri care vor duce, practic, la o stare de conservare a lor, iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările îşi vor pune problema dacă vor putea menţine salariile angajaţilor la nivelul la care a fost până acum”, precizează Erbaşu.
Omul de afaceri subliniază că nepregătirea din timp a perioadei post-PNRR accentuează riscurile economice pentru mediul privat.
”Este posibil să fie şi o astfel de situaţie (să vedem concedieri în perioada următoare, dar şi scăderi de salarii, n.r.), dacă lucrurile într-adevăr nu se vor redresa şi dacă continuitatea pe care toţi o speram după finalizarea PNRR-ului nu se va realiza. Noi de mult timp, cred că de peste un an, un an şi jumătate, am pus pe tapet această problemă. Am sesizat atât autorităţile, cât şi presa, prin intermediul presei, am sesizat acest lucru, că trebuie să existe viaţă şi după PNRR. De ce ne era spaimă se pare că nu am scăpat şi s-a confirmat că faptul că lucrurile nu au fost pregătite pentru perioada aceasta”, mai afirmă el.
Mii de angajați riscă să rămână fără loc de muncă
Efectele lipsei de continuitate se răsfrâng direct asupra forței de muncă. În absența noilor licitații și a finanțărilor sigure, firmele mari nu mai pot susține numărul mare de angajați mobilizați inițial pentru proiectele cu termen limită strâns.
Întrebat despre volumul potențial al disponibilizărilor, Cristian Erbașu estimează pierderi semnificative de posturi.
”e greu de menţionat acum, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi cu siguranţă. Nu realizăm capacitatea companiilor de a susţine unele proiecte pe care le au fără a fi finanţate sau posibilitatea de a fi finanţate de bănci. Iar pe de altă parte, nu ne dăm seama dacă aceste companii au posibilitatea să se reorganizeze, astfel încât să nu fie necesară disponibilizarea în masă. PNRR-ul a fost un lucru foarte bun pentru zona construcţiilor, dar, în condiţiile în care el nu va fi, nu este, deja se vede, nu este urmat de alte proiecte care să creeze continuitate, poate fi o cauză a unor probleme foarte mari pentru companii.
Gândiţi-vă că sunt companii care au avut sute şi mii de angajaţi, pentru că aceste proiecte trebuiau terminate până la sfârşitul lunii august, angajaţi cu care aceste companii nu mai au ce să facă în această perioadă. Este o mare problemă de fiecare dată când se trece de la un plan la altul. Şi să ne aducem aminte că şi în 2016 s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a terminat vechiul exerciţiu pe Fondul de coeziune şi până s-au amorsat lucrările, din nou exerciţiu a durat aproximativ 2 ani, 3 ani”, mai spune Erbaşu.
Recomandările noastre
