Din cauza întârzierii tipăririi manualelor pentru clasa a V-a, abia acum am avut ocazia să le răsfoim, dar nu în varianta pe hârtie, ci în cea digitală. Absolut lucru obișnuit în învățământul românesc, am dat imediat peste niște surprize care ar merita explicații din partea celor ce hotărăsc ce trebuie să învețe copiii noștri.

Șapte alternative

Pe site-ul Ministerului Educației Naționale sunt nu mai puțin de șapte manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a în care „Creștinismul” este tratat ca ruda săracă și urâtă a Imperiului Roman, iar „Islamul” se lăfăie într-un capitol numai al lui.

Toată această nebunie se trage de la noile programe școlare pentru gimnaziu, aprobate prin ordinul de ministru 3393 din 28.02.2017, publicate în Monitorul Oficial nr. 164bis/07.03.2017.

Deci, ce prevede noua programă pentru istoria de clasa a V-a? Legat de subiectul nostru, la „Conținuturi” în domeniul „Lumea romană” este trecut, ultimul la studii de caz, „Creștinismul”, după „Orașul și monumentele publice (forul, apeductele, termele etc.)”, „Colosseum și gladiatorii”, „Pompei”, „Armata romană” și „Zeii romanilor. Templele”. Drept urmare manualele alocă doar o amărâtă de pagină creștinismului, cu o singură excepție unde am găsit două file.

În schimb, există un capitol distinct „Civilizația islamică”, unde este prevăzut ca elevii să învețe „Apariția Islamului; credinta musulmană; expansiunea militară și culturală a Islamului”. Manualele acreditate de Ministerul Educației Naționale, da, așa se numește, „Naționale”, alocă Islamului între patru și șapte pagini.

Trebuie precizat că cele șapte manuale au fost aprobate prin ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4864 din 06.09.2017 în urma evaluării, și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin O.M. nr.3393 din 28.02.2017.

„Accentul este pus pe diversitate și pe acceptarea și valorizarea acesteia”

O explicație a favorizării Islamului în fața Creștinismului o găsim tot în Programă unde stă scris că „În ciclul gimnazial (disciplina istorie – n.red.) își asumă să stimuleze asumarea multiculturalității și a perspectivelor multiple”, dar și „formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină apariția de stereotipii, să combată discriminarea și xenofobia”. Toate bune și frumoase neam spus, asta este, experții noștri au făcut un manual ideologizat, conform cu ceea ce progresiștii numesc și cultivă: „Corectitudinea politică”. Citind mai departe în programă a devenit clar că nu ne-am înșelat: „La nivelul elementelor atitudinal-valorice, accentul este pus pe diversitate (culturală, socială, politică, de gen etc) și pe acceptarea și valorizarea pozitivă a acesteia. Diversitatea definește lumea contemporană, iar înțelegerea , acceptarea și valorizarea diferențe lor sunt fundamentale pentru dobândirea competențelor sociale și de comunicare, cu un rol semnificativ în evoluția ulterioară a elevilor. O parte din conținuturile propuse răspund direct acestei zone de interes prin abordarea unor teme controversate și sensibile, a unor teme legate de diversitatea culturală și/sau religioasă”

Cum îl întâmpină unul dintre cele șapte manuale pe copilul român pus pe învățat despre Islam

Sub titlul „O călătorie către civilizație”, elevul dintr-a cincea este întâmpinat cu următorul text:

„Salut! Sunt manualul tău de istorie din clasa a V-a! Anul trecut, în clasa a IV-a, ai învățat despre comunitatea locală și națională, despre popoare de ieri și de azi, despre evenimente și personalități din istoria României și a Europei. Acum te invit la o călătorie pe cărările istoriei, din Africa, prin Europa și până în îndepărtatul Orient. Vei porni din lumea oamenilor preistorici și vei ajunge până în Evul Mediu. Vei descoperi cum trăiau oamenii în trecut, care au fost credințele lor, ce au creat și ce au lăsat moștenire lumii moderne. Vei putea să înțelegi astfel că istoria influențează și în prezent viața în societate. Să pornim la drum!”.

Tot ce scrie într-un manual de Istorie de a V-a despre Creștinism

Iată, spre exemplificare, tot ce află un copil în prima clasă de gimnaziu despre credința părinților și strămoșilor lui. E drept că într-unul din manuale am găsit și o întrebare ajutătoare, care sună fix așa: „Care este zeul creștinilor?”, iar în altul am dat peste un îndemn ca elevul să-și completeze cunoștințele despre Creștinism cu cele de la disciplina „Religie”, care este opțională. Ca să nu mai spunem, în acest ultim caz, că poate un fecior de tătar din Dobrogea ar dori să afle și despre Iisus cam cât a aflat din manual despre Mahomed.

Întemeierea religiei creștine

Religia creștină sau creștinismul a apărut la începutul mileniului I în Palestina, teritoriu locuit de evrei, aflat la vremea respectivă sub stăpânire romană. Întemeierea acestei religii monoteiste i se datorează lui Iisus Hristos, care s-a născut la Betleem și a crescut într-un mic oraș, numit Nazaret, din regiunea Galileea. Viața sa este cunoscută pe baza Bibliei creștine (Noul Testament). La vârsta de 30 de ani, Iisus a fost botezat în apa râului Iordan de Ioan Botezătorul, apoi a început să predice noua credință în Dumnezeu. Cei doisprezece apostoli au contribuit la răspândirea creștinismului pe teritoriul Imperiului Roman.

FOTO: Toate cele șapte manuale de pe site-ul Ministerului Educației respectă ordinul ministrului: o pagină despre Creștinism și cinci despre Islamism

Învățătura creștină

Iisus le-a transmis oamenilor să aibă credință în cuvântul și în voința lui Dumnezeu, să fie drepți, cinstiți, modești, să-și iubească semenii și să respingă violența. Învățăturile sale i-au nemulțumit pe unii dintre conducătorii evrei, ca și pe cei romani. Iisus a fost prins și condamnat la moarte prin răstignire pe cruce. Potrivit tradiției biblice, după trei zile, Iisus a înviat și după 40 de zile petrecute alături de apostoli s-a înălțat la Ceruri.

Copiii, învățați cum să se roage lui Allah

De partea cealaltă, despre „civilizația islamică, elevii află și cum să se roage, ba și că „știința și cultura islamică”, deci nici măcar arabă, ci direct islamică, a influențat decisiv, sic, civilizația europeană. Iată ce este îndemnat copilul să rețină, într-unul dintre manuale:

● În secolul al VII-lea d.Hr., în Peninsula Arabică a apărut Islamul, o nouă religie monoteistă, propovăduită de profetul Mahomed.

● În Evul Mediu, arabii au cucerit teritorii întinse în Asia și Africa de Nord, iar în Europa au ocupat Peninsula Iberică.

● Știința și cultura islamică au influențat civilizația europeană medievală. Iar în altul i se transmite de la bun început: „În această unitate vei învăța: Cum a apărut și s-a răspândit Islamul, care sunt locurile sfinte ale islamului, cu ce s-a remarcat civilizația islamică, cum se roagă musulmanii” (de la pagina 99 până la 104 – n.red.).

Sărbători creștine

Crăciunul – Nașterea Domnului, 25 decembrie; Săptămâna Mare (sau a Patimilor) – ultima săptămână înaintea Paștelui; Paștele – celebrarea Învierii lui Iisus Hristos, primăvara; Înălțarea Domnului – la 40 de zile după Înviere; Rusaliile – pogorârea Sfântului Duh, la 50 de zile după Înviere. 

Doar Programa pentru clasa a V-a s-a schimbat de anul acesta

Programele şcolare pentru clasa a V-a se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2017-2018. Programele școlare pentru celelalte clase se vor aplica în sistemul de învățământ astfel:
● programele școlare pentru clasa a VI-a: începând cu anul școlar 2018-2019;
● programele şcolare pentru clasa a VII-a: începând cu anul școlar 2019-2020;
● programele şcolare pentru clasa a VIII-a: începând cu anul școlar 2020-2021.

Ministrul Curaj nu a avut curajul să spargă tradiția

La solicitarea EVZ, ca Ministerul Educației să ne ofere un punct de vedere în legătură cu manualele de istorie pentru clasa a V-a, cu spțiul acordat Creștinismului și Islamismului, am fost informați că: „Progamele școlare au fost în dezbatere publică în a doua parte a anului trecut, din septembrie, până când au fost aprobate, prin ordin de ministru, în februarie. Acestea sunt elaborate, însă, de către Institutul Național de Științe ale Educației, și o să îndrept cererea dumneavoastră către ei, fiind singurii abilitați să exprime vreo opinie”, ne-a spus reprezentantul MEN. După care a continuat că „în acest caz al programelor pentru clasa a V-a, se poate spune că promotor a fost ministrul Adrian Curaj, din guvernul Cioloș. Adică, în timpul mandatului său s-a lansat dezbaterea. Dar, s-a prelungit și în timpul lui Mircea Dumitru, din același guvern, deși ele trebuiau aprobate undeva spre sfârșitul lunii noiembrie. Nu s-au mai avizat, însă, din varii motive și prin urmare, acest lucru s-a făcut de abia în februarie, cu oarecare întârziere. Practic, ministrul Pavel Năstase, din guvernul Grindeanu de această dată, a parafat niște variante care nu au mai fost modificate din momentul în care s-a încheiat dezbaterea publică, prin septembrie”.

Programele sunt învechite

Reprezentantul ministerului este de părare că „oricum, nu este o programă școlară care să reflecte anumite orientări politice, până la urmă e făcută de niște specialiști. Este adevărat că este croită într-un anume fel, modalitate care la momentul respectiv nu a intrunit sufragiile unor experți din zona educației. Aceștia voiau să fie mai radical modificate planul cadru, dar și programele școlare. Din această cauză, acestea au rămas cumva clasice. Doar că se alocă un anumit procent așa numitei disciplinalități. Se merge pe ideea de a se sincroniza materiile unele cu altele. De exemplu, dacă la Istorie se vorbește despre Mihai Viteazul, la geografie să se descrie configurația Țării Românești sau a României, din timpul domnitorului. S-a mers, așadar, pe o anumită interconectare a informațiilor. S-a abordat, însă, aceeași filosofie și este motivul pentru care ministrul din vremea respectivă a fost criticat. Adrian Curaj nu a avut curajul să rupă pisica în două și să spargă tradiția”, a conchis interlocutorul nostru.

Autorii pot detalia programa

De menționat că manualele derivă, până la urmă, din programa școlară, care are anumite conținuturi de învățare. Practic, acestea trebuie expandate în carte, în așa fel încât copiii să învețe tot ce este prevăzut, mai pe scurt, în programe. Pornind de la această idee, fiecare editură care are manuale respectă acest obiectiv, dar poate să aibă și o marjă de creativitate, în funcție de abordarea fiecărui grup de autori.

 

Te-ar putea interesa și: