Cristina Grecu, judecătoare la Curtea de Apel București, redeschide dosarul DNA în care George Maior și Florian Coldea sunt acuzați de abuz în serviciu și fals în acte.

Dosarul celor două nume grele din România fusese inițial clasat de către procurorul militar Mihai Gheorghe. Acesta și-a motivat decizia de a clasa cazul menționând că faptele celor doi inculpați s-ar fi prescris.

Atacând această ordonanță de clasare, Daniel Florea a obținut pe data de 16 noiembrie 2020 câștig de cauză la CAB de la judecătoarea Cristina Grecu, care a dispus redeschiderea întregii anchete, ci nu doar reluarea unei anchete pentru Constantin Marin (n.r. un alt nume important implicat în același dosar), spre deosebire de cum s-a întâmplat în trecut, când procurorul Dana Manuela Ana, adjuncta Secției a II-a DNA, a dispus redeschiderea anchetei doar în cazul lui Constantin Marin, fără ai implica iar pe George Maior și Florian Coldea.

Judecătoarea Cristina Grecu a ținut să îi „explică” procurorului Mihai Gheorghe ce înseamnă prescrierea unei fapte în termeni cât mai simplu: „prescripția la o infracțiune continuă se calculează abia când ia sfârșit acțiunea sau inacțiunea”.

De ce au fost acuzați de abuz în serviciu George Maior și Florian Coldea?

Cei doi au fost acuzați de abuz în serviciu și fals în acte după o perioadă în care l-au menținut la conducerea Direcțiilor Județene de Informații (DJI) din Prahova și Dâmbovița pe colonelul Constantin Marin, deși se știa deja că acesta a fost colaborator al Securității, conform unei decizii emise de CNSAS.

Dosarul a fost deschis de DNA în urma plângerii depuse de maiorul SRI în rezervă, Daniel Florea.

Pasaj din încheierea oferită de Curtea de Apel București

„În ceea ce privește soluția de clasare dispusă pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționând public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. I Cod penal cu aplic. art. 5 alin.1 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, se constată următoarele:

Infracțiunea de abuz în serviciu în modalitatea reținută în cauză este o infracțiune care se prelungește în timp, cunoaște două momente distincte (un moment al consumării și un altul al epuizării), momente ce nu coincid, fiind separate de un interval de timp.

Astfel, infracțiunea continuă se consumă în momentul în care sunt întrunite toate elementele cerute de incriminarea-tip și se epuizează în momentul în care acțiunea sau inacțiunea ia sfârșit; din momentul epuizării acesteia se calculează termenul de prescripție a răspunderii penale. Potrivit. art. 154 alin. 2 C.p., în cazul infracțiunilor continue termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii.

Obligația Serviciului de Informații de a transmite CNSAS lista persoanelor care îndeplinesc funcțiile prevăzute la art. 3, însoțită de declarațiile pe proprie răspundere, subzistă pe tot parcursul mandatului intimatului Marin Constantin la conducerea Direcției Județene de Informații Prahova.

Încetarea inacțiunii echivalează cu momentul eliberării din funcția de conducere, moment de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, ce se calculează potrivit dispozițiilor art. 154 C.p.”, arată Luju.