Potrivit acestei cercetări, mafioţii aveau tendinţa de a-şi împărţi viaţa în două: pe de-o parte, activităţile lor penale, iar pe de alta, sentimentele faţă de rude şi prieteni.

Aproximativ jumătate dintre mafioţii chestionaţi se aflau în închisoare pentru infracţiuni violente, un sfert erau criminali, iar restul fuseseră condamnaţi pentru infracţiuni cum ar fi răpirea, traficul de droguri şi frauda.

Mai mult, în timpul interviurilor, mafioţii şi-au exprimat de multe ori preocuparea pentru copiii şi familiile lor, cărora nu au încetat să le scrie şi pe care le sună mereu. De asemenea, mafioţii au părut mai puţin susceptibili de a avea probleme de dependenţă prin comparaţie cu ceilalţi deţinuţi.

Cercetătorii italieni au analizat răspunsurile a 30 de mafioţi şi 39 de persoane condamnate pentru alte infracţiuni. Subiecţii au fost analizaţi psihologic, folosind un sistem de evaluare numit ”Hare Psychopaty Checklist” (PCL-R), care evaluează caracteristicile psihotice ale unei persoane. Niciunul dintre membrii mafiei nu a primit calificarea de ”psihopat”, sore deosebire de alți infractori.

În anul 2007 s-a estimat că Mafia a devenit una dintre cele mai mari afaceri din Italia, având o cifră de afaceri de 120 miliarde de dolari pe an. În noiembrie 2008, Mafia avea o cifră de afaceri de 130 de miliarde de euro și o rețea de 180.000 de comercianți implicați.