Politica
MAE declasifică peste 5.000 de dosare diplomatice din perioada mineriadelor și a relațiilor post-decembriste cu URSS
Din cuprinsul articolului
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a demarat cea mai amplă operațiune de desecretizare a arhivelor diplomatice din perioada de tranziție a României.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că peste 5.000 de dosare, care acoperă evenimente cruciale precum alegerile din mai 1990, mineriadele și raporturile diplomatice cu fosta Uniune Sovietică, vor deveni accesibile publicului larg și cercetătorilor.
Documentele, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft în depozitele instituției, au părăsit regimul de confidențialitate după mai bine de trei decenii de la producerea faptelor pe care le consemnează.
Oficialul guvernamental a subliniat că procesul de declasificare reprezintă un act necesar pentru consolidarea democrației și combaterea teoriilor conspiraționiste care proliferează în absența datelor oficiale.
Potrivit ministerului, majoritatea acestor documente și-au pierdut încadrarea legală de secret de stat de mai bine de zece ani, însă au fost menținute în circuit închis sub eticheta de secrete de serviciu, situație care se schimbă odată cu publicarea proiectului de Hotărâre de Guvern în transparență decizională.
Oana Toiu. Sursa foto: Facebook
Volumul și tematica arhivelor diplomatice scoase din sertarele MAE după 30 de ani
Tranșa de documente supusă declasificării este considerată de specialiști drept cea mai consistentă din istoria recentă a diplomației române.
În total, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă.
Acestea documentează modul în care aparatul diplomatic de la București a gestionat reconfigurarea politicii externe imediat după Revoluția din 1989, într-un context internațional marcat de prăbușirea blocului comunist și de căutarea unei noi identități naționale în raport cu marile puteri.
Printre temele majore abordate în aceste volume se numără reacțiile oficiale ale Moscovei față de evenimentele din 22 decembrie 1989, negocierile privind tratatul de colaborare și bună vecinătate cu URSS, precum și dosarele sensibile referitoare la vizitele Regelui Mihai în România.
„Aceste documente aparţin istoriei, cercetătorilor, societăţii. Nu sertarelor din subsol”, a declarat Oana Țoiu, indicând faptul că arhivele conțin detalii inedite despre cum s-a reașezat România pe harta geopolitică a Europei la începutul anilor '90.
Transparența ca pilon al memoriei colective și pașii viitori către digitalizare
Ministra Oana Țoiu a argumentat că accesul la adevărul istoric este un drept fundamental al cetățenilor, iar transparența instituțională funcționează ca un instrument de învățare a lecțiilor trecutului.
Aceasta a evidențiat titluri de dosare cu un impact major asupra istoriografiei naționale, precum „Reunificarea Germaniei (1990)” sau corespondența bilaterală tensionată în legătură cu statutul fostului suveran Mihai I.
Declasificarea este prezentată ca un proces continuu, care nu se va opri la semnarea actelor administrative curente.
Strategia ministerului include, în etapele următoare, un program amplu de digitalizare a acestor fonduri arhivistice.
Procedura legală de accesibilizare a documentelor prin Hotărâre de Guvern
Proiectul de Hotărâre de Guvern care reglementează declasificarea acestor dosare a fost postat joi seară pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, intrând în procedura obligatorie de transparență decizională.
Această etapă permite societății civile și experților să formuleze observații înainte de aprobarea finală în ședința de Executiv.
Măsura face parte dintr-un efort mai larg de modernizare a gestionării informațiilor clasificate din subordinea MAE.
„Schimbăm asta an cu an şi vom continua procesul. O democraţie matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetăţenilor şi o studiază”, a conchis ministrul de Externe.
