Ziua Porţilor Deschise de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi, este la a a XIII-a ediţie. Vineri, 7 august, toţi cei interesaţi de povestea lumii de demult sunt aşteptaţi de cercetători. Vor fi prezentate şi ultimele descoperiri.

Sultana- Malu Roşu este un sit arheologic unde au fost descoperite aşezări ale oamenilor de acum 6000 de ani. Povestea  lumii de demult este spusă în cadrul unei expoziţii excepţionale, realizată foarte modern şi artistic, pe înţelesul tuturor, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR): „Radiografia unei lumi dispărute”. Expoziţia a fost deschisă la începutul lunii mai, anul acesta.

 Expoziţia spune istoria acestei aşezări de acum 6000 de ani, Sultana –Malu Roşu. „Este dedicată primului sit în care s-a cercetat cultura Gumelniţa în România, în anul 1923, sub coordonarea profesorului Ion Andrieşescu. Plecând de la datele acestui sit extrapolăm pentru întreaga civilizaţie- 4500- 3800 înainte de Hristos, o civilizaţie care ajungea din zona Mării Mediterane, din nordul Greciei, până în Carpaţi şi aproape întreaga zonă balcanică. Acum 6000 de ani, aici era un pol de putere, de civilizaţie, de cultură, de invenţie, iar în zona Europei Occidentale era un decalaj destul de mare”, ne spunea curatorul acestei expoziţii, cercetătorul Cătălin Lazăr.

Despre oamenii de acum 6000 de ani ne-a povestit şi cercetătorul Adrian Bălăşescu, de la MNIR. Erau nişte oameni robuşti, făceau mult efort, cu o înălţime între 160 – 170 cm, aveau pielea mai închisă la culoare, iar speranţa de viaţă era de 40- 45 de ani. O comunitate putea ajunge undeva între 50 şi 100 de indivizi. Se îmbrăcau cu blănuri, piei, poate şi cu ţesături, aveau războaie de ţesut. Erau foarte pricepuţi la ceramică (vorbim aici de Cultura Gumelniţa), adevăraţi artişti ai lutului. Împleteau coşuri, funii. Utilizau cânepa. Aveau un ritual clar de îngropare a morţilor, de unde reiese că se închinau unor zeităţi. La capitolul frumuseţe, se ştie că utilizau ace de păr pentru susţinerea coafurii, iar unele stauete masculine sunt reprezentate fără barbă, ceea ce arată ce se bărbiereau.

Catalin Lazăr, arheolog, ne spune: „Ajung la nişte cote absolute în perioada aceasta de maximă înflorire a civilizaţiei neolitice, la capitolul ceramică, unelte din piatră şlefuită şi piatră cioplită şi nu în ultimul rând sunt foarte pricepuţi în metalurgia aurului şi a cuprului. La Sultana - Malu Roşu s-a descoperit cel mai mare tezaur de aur neolitic de pe teritoriul României.”

Aşadar, cine vrea să afle mai multe despre lumea de demult poate merge vineri să o viziteze.

Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Municipal Călăraşi şi Primăria Comunei Mânăstirea, organizează vineri, 7 august 2015, Ziua Porţilor Deschise de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu.

Începând cu ora 10:30, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, ediţia a VI-a, ce se desfăşoară în perioada 18 iulie – 16 august 2015, în cadrul căruia sunt abordate direcţii de cercetare privind arhitectura preistorică, ceramica eneolitică, culegerea și prelucrarea cochiliilor de bivalve.

Echipa de implementare a proiectului este rezultatul unui parteneriat între Muzeul Naţional de Istorie a României, Asociaţia Română de Arheologie, Muzeul Municipiului Bucureşti, Primăria Comunei Mânăstirea (Călăraşi), Primăria Municipiului Călăraşi, Muzeul Municipal Călăraşi, Universitatea „Valahia” din Târgovişte, cu sprijinul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, din Bucureşti.

Evenimentul se va desfășura la Grădinița nr. 1, str. Lehliului nr. 79, din satul Sultana.