Mall-ul a devenit, în ultimele două decenii, un loc unde ne petrecem timpul liber. Acest concept a evoluat mult. Inițial ele ofereau spații unde diverși comercianți vindeau o gamă largă de produse, accesibile într-un singur loc. Astăzi, ele sunt pentru mulți un loc de divertisment, care oferă și posibilitatea de a face cumpărături.

Mall-urile, concepute să pierzi noțiunea timpului

Majoritatea oamenilor merg la mall pentru a-și achiziționa diverse produse. Cu toate acestea, conceptul modern și facilitățile adiționale, dincolo de magazine, îi fac să petreacă mai mult timp în centrul comercial. În multe dintre ele găsim mai multe opțiuni de divertisment. Printre acestea se numără cinematografe, restaurante, cafenele, săli de fitness sau arcade de jocuri. Toate acestea sunt relevante și atractive pentru public.

Componenta de relaxare pare ușor subestimată de clienți, însă ele nu sunt amplasate la voia întâmplării. Modul în care sunt gândite și amplasate unele facilități dintr-un centru comercial atrag vizitatorii mai mult decât am crede. Andrei Lefter, partener fondator și arhitect în cadrul DRS Architects, o companie care a fost implicată în mai multe proiecte mari de tip retail din România, a povestit cum ia naștere un centru comercial.

Primul factor important este terenul pe care va fi construit mall-ul. Acesta influențează modul în care va arăta centrul comercial. Cele amplasate în centrul orașului sunt mai pretabile, acestea preluând și rolul arterelor comerciale clasice. În cazul celor amplasate la marginea orașului, terenurile generoase le oferă posibilitatea de a include mai multe clădiri, a explicat arhitectul pentru wall-street.ro.

Planul de afacere al dezvoltatorului joacă un rol important

Cel de-al doilea pas pentru conceperea unui mall este planul de afaceri al dezvoltatorului/investitorului. La această etapă pot participa și arhitecții pentru a evalua posibilitățile pe care le oferă terenul și amplasamentul acestuia. Andrei Lefter spune că investitorul are de la început o idee despre ce chiriași vrea să aducă acolo, ce câștiguri poate să aibă, despre dimensiuni ș.a.m.d.

„După aceea, se lucrează de multe ori cu cei din departamentul de leasing (cel care se ocupă de închirierea spațiilor comerciale), care, la rândul lor, lucrează cu viitori chiriași. Așa par niște planuri schematice, după care se trece la concept. În general, arhitectul este cel care propune o imagine a malului, propune spații comune, tot felul pe spații care definesc o identitate a clădirii respective, pornind de la specificul fiecărui investitor”, a explicat Andrei Lefter pentru sursa citată anterior.

Următorul pas în conceperea unui mall este eficientizarea conceptului pentru a se încadra și în parametri permiși de buget. Cu alte cuvinte, planurile făcute până în acest moment trebuie să devină fezabil din punct de vedere financiar. Ele trebuie să se încadreze în bugetul alocat de investitor.

Marii retaileri, ancore pentru mall-uri. Cât de mult influențează cerințele lor

Centrele comerciale vin la pachet cu un retailer mare. Acesta este, de cele mai multe ori, anunțat încă din faza de proiect de către investitor. Arhitectul Andrei Lefter spune că acest chiriaș este folosit și ca element de atragere a altor vânzători în viitorul mall. Marele retailer este un pion important, lucru care te face să te gândești că are un cuvânt important de spus cu privire la locul în care va fi amplasat spațiul închiriat de el sau la design.

„Ancorele sunt importante, evident, dar nu poate influența radical modul în care arată un centru comercial. Asta dacă nu vorbim de un centru pe care îl dezvoltă special pentru ei. În cadrul unui proiect, aceștia știu ce suprafață și-ar dori să ocupe magazinul lor, ce facilități își doresc, uneori și ce magazine și-ar dori să aibă în proximitatea lor. Totuși, centrele comerciale și mall-urile nu sunt construite în jurul ancorei”, a spus arhitectul.

De cele mai multe ori, spațiul închiriat de ancore se află la parter sau la demisol. Andrei Lefter a precizat că nimeni nu și dorește ca clienții săi să se plimbe cu cărucioarele de cumpărături pe scările rulante. Un alt factor care ține cont de amplasarea marelui retailer în mall este funcționalitatea lui.

„Trebuie să vezi care sunt căile de acces pentru aprovizionare, spații de depozitare, cele dedicate angajaților, etc. Nu poți amplasa un hipermarket într-un mall, într-o poziție în care să-i îngreunezi aprovizionarea cu marfă, trebuie să vezi unde pot fi amplasate rampele de aprovizionare”, a mai explicat fondatorul DRS Architects.

De ce sunt cinematografele amplasate la ultimul etaj

Mall-urile din România au început să aibă o componentă de relaxare din ce în ce mai mare. Arhitectul spune că ele se transformă într-o destinație turistică în sine la final de weekend, iar asta se datorează diverselor facilități. Centrele comerciale le oferă restaurante și cafenele, la săli de fitness, patinoare, piscine, săli de jocuri și cinematografe.

„Cinematografele sunt generatoare de trafic. Aduc vizitatori în mall. Până la ele, cei care vin să vadă un film au un traseu de parcurs, unul care este gândit înainte. Nu este obligatoriu, dar există în general o separație de funcționalitate. Deși nu este o regulă, cinematografele sunt puse în corelare și cu zonele de food-court, unde se află restaurantele și cafenelele”, a mai spus Andrei Lefter.

Dezvoltatorii centrelor comerciale văd în cinefil un client. În drumul său spre cinema pot apărea multe tentații, de la magazine de haine și încălțăminte, la restaurante și cafenele. În plus, în timp ce așteaptă ora de intrare în sala de cinema, își pierd timpul prin diverse magazine din mall.

Proiectarea unui mall pornește de la clienți

Un centru comercial este un conglomerat de magazine și, în mod normal, nevoile vânzătorilor ar trebui să fie prioritare. Cu toate acestea, viziunea actuală este centrată pe client. Nu este doar o deviză prin care dezvoltatorii vor să-și arate interesul pentru o experiență cât mai plăcută pentru clienți, ci are în spate motive pragmatice, explică arhitectul.

Facilitățile sunt importante pentru clienți, însă atunci când este construit un mall se iau în calcul mai mulți factori. Vizitatorii vor fi atrași de centrele comerciale bine compartimentate, cu căi de acces largi, care le ușurează traversarea dintr-o parte în cealaltă.

„Lucrurile s-au schimbat destul de mult față de acum 20 de ani. Este o evoluție a viziunii de la magazine către atragerea de oameni care să petreacă mai mult timp într-un centru comercial. Trebuie să le dai oamenilor cât mai multe lucruri de făcut într-un spațiu de calitate. Putem vedea că multe zone de food-court sunt reamenajate, regândite, vin cu spații din ce în ce mai delimitate. Vedem că apar zone verzi, terase, spații în care clienții să pot bucura de aer liber”, a mai spus arhitectul.

Centrele comerciale din România, mai bine gândite decât cele din afară

Andrei Lefter a făcut și o comparație a mall-urilor din România cu cele din străinătate. El spune că centrele comerciale din vest se află în clădiri vechi, ce nu pot fi modificate în niciun fel, așa că suferă la unele capitole în comparație cu cele din România.

„La noi, în general, îmi plac mai mult spațiile comune, care sunt mai generoase și mai bine gândite. În afară, unele centre au spații comune destul de îngrămădite și înghesuite, pentru că au fost construite de ceva timp și au fost gândite altfel la acea vreme. Calitatea spațiului mi se pare superioară în România. Este avantajul de a fi construit mai târziu. Evident, mall-urile care se construiesc acum și în Occident sunt la un standard ridicat”, a mai spus arhitectul.

Mall-urile din România se confruntă și cu o serie de probleme. Arhitectul spune că la noi în țară se folosesc materiale de o calitate mai slabă. Această decizie este influențată de bugetul investitorului.