Autorul proiectului cinematografului „Patria-Loteanu” este un arhitect român. De ce i-au fost atribuite meritele unui arhitect sovietic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Arhitectul român de origine franceză Ernest Doneaud este cel care a proiectat clădirea cinematografului „Patria-Loteanu”, înainte de anexarea Basarabiei la imperiul sovietic. Iar arhitectul sovietic Valentin Voiţehovschi, despre care se crede că este autorul proiectului, a adăugat câteva detalii în spiritul realismului socialist.

Cinematograful „Patria-Loteanu” este unul din primele clădiri cu destinație publică postbelică, amplasat alături de intrarea principală din Grădina publică Ştefan cel Mare şi Sfânt. În perioada ocupaţiei ţariste, în acest loc see afla clădirea Adunării nobilimii basarabene, unde se organizau petreceri, baluri, serate literare.

Clădirea nobilimii din Basarabia/ Sursa foto: arhivă

În 1921, la trei ani de la unirea Basarabiei cu România, clădirea respectivă a devenit sediul Teatrului Național.

În 1935, în urma unui incendiu, Teatrul și-a stopat activitatea pentru reconstrucţie capitală. Iar proiectul modernizat a fost realizat de Ernest Doneaud, fost arhitect şef al Bucureştiului.

Balcoanele închise fără autorizație și capcana termenului de trei ani. Ce trebuie să știe proprietarii despre prescripția amenzilor

Presiunea din anvelope scade odată cu temperaturile. Ce trebuie să verifice șoferii înainte de drumurile de iarnă

Cum i-a fost atribuită lui Valentin Voițehovschi creaţia lui Ernest Doneaud

Sursele sovietice afirmă că autorul proiectului cinematografului „Patria” este arhitectului sovietic Valentin Voițehovschi (1909–1977). În fișa biografică de la Arhiva UTM, printre lucrările sale profesorul V. Voițehovschi a menționat și „cinematograful «Patria», anul 1951”. Despre faptul că cinematograful este creaţia lui Voițehovschi era scris în enciclopediile sovietice şi în articole ştiinţifice despre arhitectură.

Discipolii lui Valentin Voițehovschi îşi amintesc că arhitectul povestea studenților săi despre aprecierea înaltă dată planimetriei confortabile a clădirii de către muncitori în timpul construcției. Dar nu a declarat niciodată că proiectul îi aparţine.

În teza de doctor în ştiinţe, E Bognibov, fost student al lui Valentin Voițehovschi, deasemenea, confirmă că cinematograful este creaţia profesorului său.

De-a lungul carierei, Valentin Voițehovschi s-a bucurat de o înaltă prețuire, servind drept protagonist al romanului „Cresc etajele” de scriitorul propagandist Emilian Bucov,

Emilian Bucov şi Valentin Voiţehovschi (de la stânga la dreapta)/ Sursa foto: arhivă

Acesta nu este singurul caz din perioada ocupaţiei sovietice când o creaţie este atribuită altcuiva. Mediul socialpolitic românofob făcea ca personalitățile marcante ale culturii din Moldova sovietică involuntar să devină involuntar autorii unor creaţii care nu le aparţineau.

Articolul care a răsturnat o minciună sovietică

Renumitul arhitect şi profesor Aurel Marinciuc afirmă că clădirea, care a devenit mai târziu cinematograful „Patria”, era deja construită la sfârșitul războiului. În reprezentarea grafică „Desfășurata străzii centrale a Chișinăului, 1947” se observă că cinematograful „Patria” avea arhitectura actuală.

Dar minciuna sovietică fost deconspirată în 2015 de Oana Marinache, istoric și critic de artă de la Bucureşti, în studiul monografic dedicat creației arhitectului Ernest Doneaud, Cerceătoarea a descoperit proiectul Teatrului Național din Chișinău, publicat în revista Arhitectura în anul 1941. Deci, cu zece ani înainte ca să fie atribuit arhitectului sovietic.

Proiectul arhitectului bucureştean, publicat în 1941 în revista Arhitectura

Proiectul de modernizare a teatrului a fost propus de E. Dodeaud în 1935. Iar cinematograful „Patria” a fost realizat după proiectul arhitectului bucureştean înainte de perioada sovietică.

Ce a păstrat arhitectul bucureştean din clădirea fostului teatru

Ernest Doneaud a păstrat mai multe elemente arhitecturale din clădirea Adunării nobilimii basarabene. Astfel, cinematograful „Patria-Loteanu” se deosebeşte radical, mai ales în interior, de toate cinematografele din Basarabia.

Ernest Doneaud/ Sursa foto: arhivă

Arhitectul bucureştean a mizat pe păstrarea compoziției volumetrice generale a clădirii vechi, pe jocul volumelor și proporții. Clădirea este alcătuit din două volume, acoperite plat: unul prismatic masiv, în care se află sala de spectacol, și un corp alungit în două niveluri, pe unde se păstra intrarea printr-un vestibul înalt, luminat dinspre bulevard printr-o fereastră în arc alungită vertical.

Din vestibul se accede în foaierul larg, cu garderobă amplasată lateral, în axa mișcării – intrarea în sala de spectacol, cu loje laterale, deasupra căreia era suspendat balconul, ce acoperea o jumătate din sala de spectacol. Scările din foaier urcă la nivelul doi, unde se află al doilea foaier, luminat prin largi ferestre, de unde are loc intrarea în balconul sălii de spectacol și în câteva încăperi specifice tehnicii teatrele, trecerea spre bufetul mare cu ieșire la balconul deschis spre grădina Publică.

Cinematograful Patria după reconstrucţia sovieticvă/ arhivă

Tot aici se află o sală mică pentru repetiții, blocuri sanitare pentru spectatori, mai multe secții tehnice. În spatele scenei lărgite considerabil au fost construite cutia scenică cu depozitele pentru rechizite și decorații. Este un proiect în care au fost folosiți cu abilitate parametrii clădirii anterioare pentru crearea spațiului interior cu destinație clară de instituție teatrală.