Catedrala mitropolitană din Chişinău, monument al expansiunii ruseşti în Basarabia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Una din principalele destinaţii turistice şi monumente de arhitectură ale Chişinăului, Catedrala Naşterii Domnului, în care de marile sărbători creştin ortodoxe oficiază liturghiile mitropolitul Moldovei Vladimir, reprezintă o amintire a ocupaţiei ţariste şi a expansiunii ruse în Basarabia.

Proiectată de un arhitect rus şi pictată de pictori ruşi, asemănătoare cu mai multe catedrale din diferite oraşe din Federaţia Rusă, Catedrala Naşterii Domnului din Chişinău reprezintă o ruptură adâncă de la arhitectura tradiţională a lăcaşelor de cult româneşti.

De-a lungul anilor, din altarul Catedralei au fost promovate valorile Bisericii ortodoxe ruse. Lucru care se întâmplă până în prezent, lăcaşul de cult, monument istoric de importanţă naţională, aflându-se în gestiunea Mitropoliei Moldovei şi a Chişinăului de sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ruse. Amintim că bisericile din Basarabia de sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse sunt folosite de Kremlin ca platformă de propagandă şi menţinere a influenţei ruseşti.

Chiar şi aşa, lăcaşul de cult nu a scăpat de sabia ideologiei ateiste a bolşevicilor. La începutul anilor 60 ai secolului trecut, clădirea catedralei a fost transformată în galerie de artă. Iar clopotniţa din faţa lăcaşului a fost aruncată de comunişti în aer. Fiind reconstruită de autorităţile de la Chişinău după declararea independenţei Republicii Moldova.

Cum îți iei țeapă la cumpărarea unui calculator

Cum poate conta la pensie o perioadă în care nu ai lucrat. Ce prevede legea

Catedrala Maşterea Domnului/Sursa foto: https://mytravel.express/

Proiect promovat de un mitropolit aflat în slujba ţarului

După anexarea Basarabiei la 1812, Chişinăului, pe atunci un târg, i sa acordat statut de oraş principal al guberniei. Mitropolit a fost numit Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), un român născut în Bistriţa. În planul de dezvoltare, episcopul G. Bănulescu-Bodoni a înaintat propunerea de a construi o catedrală în centrul orașului. În 1817 a fost prezentat primul proiect al bisericii, dar n-a fost acceptat.

Gavriil Bănulescu-Bodoni era un funcţionar de rang înalt al Imperiului Rus. El deţinea patru ordine imperiale. Distincţii care erau atribuite, foarte rar, în principal, militarilor ruşi cu grad de general-locotenent şi mai sus. Un exemplu, pentru cunoscuta Bătălie de la Borodino din 1812, cu ordinul Sf. Alexandru Nevski au fost decoraţi doar patru generali.

Gavriil Bănulescu Bodoni a fost distins şi  cu ordinul Sf. Apostol Andrei, ordinul suprem al Imperiului Rus, în anul 1812. Înalta distincţie rusă i-a fost aciordată pentru că, în urma ucazului ţarului rus, în anii 1808-1812, a realizat interesele ruse îndeplinind funcţia de exarh al Bisericii din Moldova şi Ţara Românească.

La 3 septembrie 2016, Gavriil Bănulescu – Bodoni, a fost canonizat de Mitropolia Moldoveila Mănăstirea Căpriana, locul de veșnică odihnă a mitropolitului.

„Mitropolitul Gavriil a atras atenţie asupra laturilor vieţii preoţimii basarabene şi a turmei sale şi a luat toate măsurile pentru a înbunătăţi situaţia lor moral-religioasă şi a stabili o legătură vie dintre Basarabia şi întreaga Rusie”, scrie Moldova ortodoxă, un portal aflat sub controlul Mitropoliei Moldovei şi a Chişinăului.

Construită de ruşi conform tradiţiilor arhitecturale ruseşti

În 1826, eneralul-guvernator al Basarabiei, Mihail Voronţov, a comandat proiectul catedralei arhitectului Alexei Melnicov , profesor al Academiei de Arte din Sankt-Petersburg.

Timp de un an a fost elaborat planul ansamblului catedralei, alcătuit la începutul din biserică și clopotniță. Lucrările de construcție au început abia în anul 1830, pe timpul arhiepiscopului Basarabiei Dimitrie Sulima (1821-1844).

Construcţia catedralei a durat şase ani, fiind amplasată în apropierea reşedinţei Mitropoliei , alături de Grădina Publică din Chişinău .

Catedrala Naşterea Domnului era cel mai impunător monument de arhitectură, caracteristică sec. XIX. Prin reconstrucția ulterioară a catedralei, atât prin grandoarea ei, cât și prin aspectul artistic străin, s-a produs o rupere de la tradițiile locale de construcție a bisericilor moldovenești.

Aspectul sobru și monumental a fost asigurat în aplicarea planului de tip „cruce greacrisă” cu turlă masivă, alcătuit dintr-o cupolă și un tambur cilindric larg, susținut de patru piloni mari din interiorul clădirilor, iar în exterior — prin aspectul fațadelor din alipirea porticurilor din șase coloane cu front.

Pictura interiorului a fost realizată de pictorul Ihovşarov în spiritul curentului nou din arta picturală bisericească rusă, reprezentat de şcoala Vasneţov. Alături de Catedrală a fost înălţată şi clopotniţa, în patru niveluri, repectând tradiţia arhitecturii ruse. La nivelele de jos era o capelă. Iar cel superior reprezenta camera clopotelor, acoperit cu o cupolă sferică.

Ahiepiscopul și guvernatorul regiunii doreau în unanimitate să construiască la Chișinău, ca principal oraș al Basarabiei, un astfel de monument de arhitectură ortodoxă. Care prin grandoarea, arhitectura și decorațiunea sa să depășească toate clădirile similare din principatele dunărene vecine.

Catedrala Naşterea Domnului în sec.XIX

„Porţile sfinte”

La 13 octombrie 1836 a fost sfinţită Catedrala şi clopotniţa. Mai apoi, la 1840, după proiectul arhitectului Lika Zauşkevici a fost construit un turn, prin care se face intrarea în scuarul catedralei, numit Porţile Sfinte .

Atunci, când a fost ridicată clopotnița, s-a descoperit că cel mai mare clopot, nu poate trece prin ferestre. Clopotul gigant, turnat din puștile turcești, cântărea circa 400 puduri (aproximativ 6,5 t). Pentru a găzdui clopotul cel mare s-a luat decizia de a construi Arcul de Triumf.

Arcul de Triumf din Chişinău/ Sursa foto: Primăria

Oficial se menționa, că Arcul a fost ridicată pentru a comemora victoria armatelor rusești asupra turcilor.

În 1945, pe pereți au fost instalate plăcuțe cu numele luptătorilor armatei sovietice și a cetățenilor, care au luptat pe teritoriul Basarabiei în cel de-al II Război Mondial și au primit distincția de „Erou al Uniunii Sovietice”. Plăcuțele au fost scoase în 1991, după obținerea independenței. Din momentul ridicării, Arcul de Triumf a purtat mai multe nume – s-a numit și Porțile Sfinte. Iar sub regimul sovietic a purtat numele de Arca Victoriei și Arca Biruinței.

Catedrala după Unirea Basarabiei cu România

Conform Anuarului Episcopiei Chişinăului şi Hotinului din 1922 la Catedrală activau bisericeşti 12 fete : preotul paroh Vasile Vasilescu (activează la catedrală din 1918), protoiereul Mihail Berezovski , dirijorul corului arhiepiscopal, cinci diaconi, un protopsalt şi un epitrop.

Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană pe 8 octombrie 1939.

Catedrala a fost deteriorată în urma bombardamentelor ruseşti, în iunie 1941. În luna septembrie a aceluiaşi an arhitectul Gheorghe Cupcea a fost numit conducător al lucrărilor de restaurare. Pictorul Nicolae Stoica a încheiat un contract de executare a lucrărilor de pictură la 16 iulie 1942 .

Lucrările au durat mai mult timp. La 19 decembrie 1942 profesorul universitar I. Ştefănescu , pictorul I. Steriadi , profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi director al Muzeului Kalideru, a examinat primul sector de pictură din interiorul locaşului sfânt.

Ocupaţia sovietică şi renaşterea naţională

În 1956 Catedrala Naşterea Domnului a fost trecută la rang de biserică parohială. Renumitul actor Eugeniu Ureche se numără printre cântăreţii bisericii.

Crucială pentru catedrală a fost noaptea de 22 spre 23 decembrie 1962 . Atunci comuniștii au aruncat în aer clopotnița. Catedrala a fost transformată ulterior în sala de expoziții.

Între 1989-1991, edificiul a fost retrocedat Bisericii și s-au început lucrările de restaurare. Ele au durat până la 25 august 1996 , când au fost finisate lucrările în exterior și a fost instalată și sfințită crucea catedralei.

Catedrala Nașterea Domnului și-a reprimit podoabele, între care o cruce de bronz asemenea aceleia pe care o avusese la cttorie. Tot la această dată a fost pusă piatra de temelie a reconstrucției clopotniței, care a fost construită în 1997 , dar cu unele modificări.

Clopotniţa reconstruită/ Sursa foto: Wikipedia

Astfel, restaurarea Catedralei şi a Clopotnţei a devenit şi un simbol al Renaşterii Naţionale şi al revenirii la credinţa strămoşească, după ani de prigonire ateistă.