Europa și NATO vor trebui să ducă o luptă contra cronometru pentru crearea de noi coridoare de transport pentru cerealele ucrainene prin porturile Salonic și Alexandroupoli.

Relevant pentru gradul de dificultate al acestui demers este faptul că în cadrul întâlnirilor care au avut loc la nivel european s-a comentat că, în condiții normale, finalizarea unei astfel de rețele necesită o perioadă de doi ani, scrie Naftemporiki.

În realitate, însă, rețelele feroviare europene, precum și cele două porturi grecești, au la dispoziție 50 de zile pentru a începe „încărcarea” cerealelor ucrainene pe vrachiere, cu o capacitate până la ultramax de 55.000 de tone, pentru a fi distribuite apoi către sudul Europei și Africa de Nord.

Producția totală ucraineană din acest an nu este de așteptat să depășească 40-45 de milioane de tone. 20 de milioane de tone sunt deja blocate în Ucraina, în timp ce restul vor veni din recolta din iulie. Grecia, în cel mai bun scenariu și pe baza capacității celor două porturi, va putea distribui prin navele sale, până la sfârșitul anului, aproximativ 5% din această producție. Concret, conform informațiilor obținute de publicația noastră, portul Salonic are capacitatea, prin silozul de care dispune în prezent, de a gestiona 20.000 de tone de cereale pe zi, dispunând și de trei magazii de 7 mii de metri pătrați fiecare.

Semnarea unui acord de cooperare

Informațiile mai precizează că, pentru ca Autoritatea Portuară Salonic să fie pregătită să ajute la contracararea crizei alimentare viitoare, a semnat recent un pact de cooperare, cu scopul de a dezvolta comerțul internațional și de a-și spori activitățile de afaceri prin promovarea rutei maritime dintre Europa și Asia prin Canalul Suez și portul Salonic.

Obiectivul principal al acestei cooperări este, pe lângă schimbul de cunoștințe și experiență profesională între porturi, dezvoltarea unor inițiative comune ale celor două porturi grecești, precum crearea unei linii maritime pentru mărfuri perisabile și mărfuri vrac.

Pe de altă parte, posibilitățile portului Alexandroupoli sunt mai mici, în timp ce compania elenă de transport feroviar de marfă Trainose va trebui să câștige și ea o luptă „contra cronometru” și să construiască într-un timp extrem de scurt rețeaua de cale ferată care va ajunge în port.

Președintele Consiliului de Administrație al Portului Alexandroupolis, Konstantinos Hatzimichail, vorbind pentru publicația noastră despre întâlnirea cu conducerea Trainose, a spus că se încearcă găsirea unei soluții pentru a deservi întreaga linie din Ucraina până la Alexandroupoli, întrucât există o problemă gravă legată de rețeaua feroviară a țărilor din fosta Uniune Sovietică, pentru că aceasta este incompatibilă cu rețeaua europeană din cauza ecartamentului. El a adăugat că prin portul Alexandroupolis în 2021 au fost transportate cel puțin 400.000 de tone de cereale din zona Evros, Bulgaria și România, cu destinația Italia și Turcia.

Sprijin și investiții coordonate

În același timp, însă, după cum relatează presa internațională, autoritățile ucrainene spun că menținerea, ca să nu mai vorbim de creșterea volumului gestionat în prezent, ar putea fi în curând imposibilă fără sprijin și investiții coordonate din partea Uniunii Europene.

De notat că în condițiile în care porturile Ucrainei rămân blocate, transportul cerealelor pe cale feroviară către țări din fosta Uniune Sovietică și de acolo cu camioane și prin rețeaua feroviară europeană către porturile Salonic și Alexandroupolis pare a fi, în prezent, o soluție ideală.

Rolul pe care îl vor juca vrachierele

Pe lângă rolul strategic al porturilor grecești, Grecia, potrivit secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, este gata să furnizeze și un vrachier pentru transportul maritim de cereale.

Potrivit unor specialiști în navigație, transportul cerealelor ucrainene prin porturile grecești este de așteptat să construiască noi rute de transport maritim, chiar dacă structura acestora nu este încă sigură. Aceleași surse mai spun că, deși cantitățile care pot fi transportate prin porturile grecești nu sunt mari, se va crea o cerere care până acum nu exista, de care va beneficia - într-o măsură încă nedeterminată desigur - și piața de transport maritim.

Vrachierele care deserveau porturile ucrainene erau de dimensiuni mici, de tip ultramax și mai jos. Este de remarcat faptul că un ultramax are o capacitate de aproximativ 64.000 dwt, iar un vapor mai mic de tip handysize are o capacitate de aproximativ 37.000 dwt.

Portul Constanta principalul hub de transbordare

Portul românesc Constanța a devenit, de asemenea, un important centru de transbordare pentru cerealele ucrainene în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De notat că Ucraina, lovită de război, se „luptă cu timpul” pentru a exporta aproximativ 20 de milioane de tone de cereale blocate în silozurile din porturile sale astfel încât să poată adăposti noua recoltă, care este de așteptat să sosească începând cu această lună.

Traficul de la inceputul anului

Potrivit informațiilor obținute de publicația noastră de la autoritatea portuară Constanţa, de la începutul războiului şi până astăzi, transporturile de cereale ucrainene se ridică la doar 847.000 de tone. Din această cantitate, aproximativ 588.000 de tone au plecat deja spre export pe cale maritimă. Restul de 259.000 de tone de cereale sunt depozitate în silozuri și vor fi exportate, în baza contractelor semnate cu operatori privați.

Principalele țări de destinație pentru aceste cereale sunt, conform portului Constanța, Egipt, Spania, Iran, Olanda, Algeria, Coreea de Sud, Israel, Tunisia și Italia.

De asemenea, soluțiile alternative includ transporturi rutiere și feroviare pe la granița de vest a Ucrainei către Polonia și porturile Mării Baltice.

Transportul cerealelor din Ucraina se va face exclusiv prin rețeaua feroviară din țările fostei Uniuni Sovietice, iar de acolo cerealele vor fi transportate cu camioane și pe cale feroviară spre portul Salonic.

Potrivit agențiilor internaționale, cerealele transportate cu șlepuri, trenuri și camioane până acum prin portul din România se ridică la aproximativ 3% din cele 20 de milioane de tone care trebuie mutate înainte de noua recoltă, care începe la sfârșitul lunii iulie, pentru a evita blocajele și a preveni o criză alimentară globală.

Intervenția Turciei pentru reexport

De asemenea, Turcia se arată gata de a reexporta cerealele de la Marea Neagră, președintele turc Tayyip Erdogan afirmând că 20 de nave turcești sunt pregătite să participe la „deblocarea” cerealelor ucrainene.

Vorbind la Istanbul după rugăciunea de vineri, Erdogan a spus că Turcia ar putea reexporta produse cerealiere, cum ar fi grâul, ovăzul și orzul de la Marea Neagră spre țările care au nevoie, în urma unor discuții purtate cu Rusia și Ucraina. El a spus chiar că va discuta problema cu ambele țări în zilele următoare.

Președintele turc a subliniat că lucrează împreună cu Kievul și Moscova pentru a avea discuții cu omologii săi din aceste două țări și că 20 de nave turcești sunt pregătite să participe la un eventual transfer. (Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR)