Locuințele din România care riscă să se prăbușească la cutremur. Avertismentul specialiștilor

Locuințele din România care riscă să se prăbușească la cutremur. Avertismentul specialiștilorBulina roșie. Sursa foto. EVZ

România se confruntă cu una dintre cele mai îmbătrânite baze de locuințe din Europa, potrivit datelor oficiale. Majoritatea clădirilor rezidențiale au fost ridicate într-o perioadă în care standardele de construcție erau mult mai puțin riguroase, ceea ce le face vulnerabile în cazul unor dezastre naturale, precum un cutremur major. Cu toate acestea, procesul de modernizare și consolidare avansează lent, în timp ce piața imobiliară arată primele semne de stagnare.

România dispune de circa 10 milioane de locuințe, dintre care multe au fost construite înainte de 1980, în anii de boom imobiliar din perioada comunistă.

E important anul construcției clădirii

În special în anii '60-'70, au fost ridicate peste 2,2 milioane de locuințe, urmând alte 1,7 milioane în anii '80. Însă aceste clădiri, care alcătuiesc coloana vertebrală a fondului locativ, au fost proiectate conform unor norme depășite, fapt ce le transformă în potențiale riscuri pentru siguranța locuitorilor.

„Este esențial să înțelegem că anul construcției clădirii este un indicator al nivelului de siguranță la seisme”, explică Radu Văcăreanu, rector la Facultatea de Construcții.

Abia după cutremurul devastator din 1977 au fost implementate reguli mai stricte în proiectarea clădirilor, însă acest lucru nu a remediat problema clădirilor vechi existente.

Cutremurul din 1977

Cutremurul din 1977. Sursa foto: Facebook

Regiunea București-Ilfov, cea mai expusă

Zona București-Ilfov găzduiește peste 1,3 milioane de locuințe, dintre care majoritatea datează din perioada 1961-1970.

Zonele centrale din Capitală, cu clădiri ridicate în anii '30-'40, sunt deosebit de vulnerabile, având o rezistență structurală adesea „întâmplătoare”, spune același specialist, potrivit știrileprotv.

Deși consolidarea ar putea reduce riscurile, progresele sunt minime. În ultimii 30 de ani, doar aproximativ 90 de imobile au fost consolidate, în timp ce cererea pentru locuințe sigure rămâne ridicată.

Din cauza costurilor ridicate ale materialelor de construcție și a lipsei personalului calificat, în 2024 s-au finalizat doar 60.000 de locuințe, o scădere semnificativă față de 2023.

Locuințe noi versus locuințe vechi

Pe piața imobiliară, diferențele dintre locuințele noi și cele vechi sunt din ce în ce mai evidente, nu doar în ceea ce privește siguranța, ci și prețurile.

„În București, un apartament nou este cu 30-40% mai scump decât unul vechi. În cazul celor cu risc seismic ridicat, prețul poate fi chiar la jumătate”, precizează Șerban Trâmbițasu, expert imobiliar.

Aceste prețuri reflectă atât cererea pentru locuințe sigure, cât și disponibilitatea redusă a apartamentelor noi, deși acestea respectă norme stricte de siguranță structurală.

O problemă națională

Problema nu se limitează la Capitală. În județe precum Teleorman, Arad și Giurgiu, peste 50% dintre clădiri au fost construite cu peste 55 de ani în urmă, un procent alarmant pentru orice strategie de siguranță națională.

Totodată, locuințele din România sunt cele mai mici și aglomerate din Uniunea Europeană, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra condițiilor de trai.