Ce poate face un proprietar când asociația nu respectă legea. Trei cazuri frecvente întâlnite la bloc

Ce poate face un proprietar când asociația nu respectă legea. Trei cazuri frecvente întâlnite la bloc

Administrarea condominiilor continuă să genereze numeroase conflicte între proprietari și conducerea asociațiilor de proprietari. Aplicarea defectuoasă a prevederilor Legii nr. 196/2018, refuzul punerii în aplicare a unor hotărâri adoptate legal sau lipsa de transparență în administrarea banilor reprezintă doar câteva dintre situațiile semnalate frecvent de proprietari.

Specialiștii atrag atenția că legea stabilește clar atribuțiile fiecărei structuri din cadrul asociației, iar proprietarii au la dispoziție instrumente administrative și legale pentru a contesta eventualele abuzuri. În anumite cazuri, pot interveni inclusiv autoritățile locale, prin compartimentele specializate ale primăriilor, care au competențe de verificare și control.

Mai jos sunt prezentate trei situații întâlnite frecvent în asociațiile de proprietari și soluțiile prevăzute de cadrul legal.

„Suntem pe prima cocoașă a unui Război Mondial”. Experții de la Forumul Economic de la Sankt Petersburg au viziuni sumbre asupra viitorului

Ce au voie să facă polițiștii în timpul controalelor din trafic. Adevărul despre drepturile șoferilor

Debranșări contestate și suspiciuni de fals în documente

Unul dintre cazurile semnalate vizează procedura de debranșare de la sistemul centralizat de încălzire. Potrivit unei sesizări prezentate de Ziarul de Iași, un proprietar susține că în procesul de obținere a acordurilor necesare au fost folosite semnături care nu aparțineau persoanelor respective, aspect care ar fi fost confirmat în urma unei anchete desfășurate de Poliție.

Consecința a fost că mai mulți proprietari au rămas fără acces la căldură și apă caldă, deși nu și-au exprimat acordul pentru această modificare. Ulterior, conducerea asociației a încercat să obțină noi semnături de la proprietari, însă unii dintre aceștia au refuzat să semneze documentele, invocând suspiciuni privind legalitatea procesului.

În asemenea situații, autoritățile competente sunt cele care trebuie să stabilească dacă au existat falsuri și cine răspunde pentru acestea. În paralel, poate fi verificată și legalitatea întregii proceduri de debranșare, inclusiv posibilitatea revenirii la situația anterioară, dacă proprietarii decid acest lucru și dacă sunt îndeplinite condițiile necesare. De asemenea, proprietarii pot solicita convocarea unei adunări generale extraordinare pentru analizarea modului în care a fost gestionată situația și pentru luarea unor măsuri privind conducerea asociației. Totodată, proprietarii au dreptul să solicite explicații înainte de a semna noi documente și să refuze semnarea acestora dacă există motive serioase de îndoială asupra legalității lor.

În cazul în care apar suspiciuni privind încălcarea legii, poate fi solicitată și intervenția compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor, care au atribuții de control asupra asociațiilor de proprietari.

Asociație bloc. Sursă foto: Arhiva EVZ

Ce se întâmplă când președintele refuză să respecte o decizie a proprietarilor

O altă situație întâlnită în practică apare atunci când conducerea asociației nu pune în aplicare hotărârile adoptate de adunarea generală. Un exemplu este cel privind montarea apometrelor inteligente, măsură aprobată de proprietari, dar care nu a fost implementată de președintele asociației.

Pe lângă acest refuz, au apărut și suspiciuni legate de existența unor spații sanitare care nu ar fi fost contorizate corespunzător, inclusiv în locuința persoanei care conduce asociația.

Legislația în vigoare prevede că hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toate structurile de conducere ale asociației. Prin urmare, președintele și administratorul nu pot ignora deciziile adoptate în mod legal de proprietari.

Într-o astfel de situație, cenzorul are obligația de a solicita în scris respectarea și aplicarea hotărârii. Dacă măsura nu este pusă în practică, proprietarii se pot adresa compartimentului de îndrumare și control din cadrul primăriei, care poate verifica respectarea prevederilor legale și poate dispune măsuri sau sancțiuni.

În ceea ce privește eventualele probleme legate de lipsa unor apometre, acestea trebuie verificate direct de administrator și de comitetul executiv. Verificările pot fi realizate în prezența proprietarilor interesați, pentru a asigura transparența procesului și pentru a stabili dacă există nereguli care necesită corectare.

Mai multe conturi bancare pot crea probleme. Legea prevede o singură variantă

Un alt motiv de nemulțumire în rândul proprietarilor îl reprezintă gestionarea fondurilor asociației prin intermediul mai multor conturi bancare. O astfel de practică poate crea confuzie și poate ridica semne de întrebare privind transparența administrării banilor colectați de la proprietari.

Conform prevederilor Legii nr. 196/2018, o asociație de proprietari trebuie să dețină un singur cont bancar. Existența unor conturi suplimentare nu se încadrează în cadrul legal prevăzut pentru administrarea fondurilor asociației.

În astfel de situații, primul care ar trebui să constate și să semnaleze abaterea este cenzorul. Acesta poate solicita remedierea situației și revenirea la respectarea prevederilor legale.

Totodată, adunarea generală și comitetul executiv au responsabilitatea de a dispune măsurile necesare pentru închiderea conturilor suplimentare și pentru asigurarea unei administrări transparente a fondurilor. Lipsa unor reacții din partea acestor structuri poate indica probleme în funcționarea asociației și necesitatea unor verificări suplimentare din partea autorităților competente.

În toate aceste situații, proprietarii au dreptul să solicite explicații, să ceară documente justificative și să apeleze la instituțiile abilitate atunci când consideră că prevederile legale nu sunt respectate. Astfel, legea oferă mecanisme clare pentru corectarea neregulilor și pentru protejarea intereselor proprietarilor din condominii.