Liviu Dragnea CONTRAATACĂ. Liderul PSD a depus PLÂNGERE PENALĂ împotriva lui Mircea Marian. Jurnalistul este ACUZAT de OPT INFRACŢIUNI GRAVE
- Petrisor Cana
- 10 februarie 2017, 20:14
Jurnalistul Mircea Marian este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care instigare la atentat, ultraj şi incitare la ură, într-o plângere penală depusă la Parchetul General de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Faptele pentru care ziaristul de la România Liberă va fi citat în faţa anchetatorilor au fost săvâşite, susţine liderul PSD, în timpul protestelor de stradă din Piaţă Victoriei, atunci când Mircea Marian i-a publicat pe Facebook adresa de acasă.
În plângerea penală publicată de luju.ro, Liviu Dragnea îl acuză pe jurnalistul Mircea Marian de opt infracţiuni grave: Instigare publică, instigare la săvârşirea infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea naţională, instigare la infracţiunea de violare de domiciliu – formă agravată, instigare la săvârşirea infracţiunii de ultraj, infractiunea de incitare la ura sau discriminare, infracţiunea de instigare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, infracţiunea de a fi săvârşit acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi instigare / autorat la săvârşirea infracţiunii de agresiune împotriva santinelei.
În motivarea acţiunii sale, preşedintele Camerei Deputaţilor arată că în seara de 31 ianuarie 2017, în timp ce mii de protestatari protestau în faţa clădirii Guvernului, din Piaţă Victoriei, jurnalistul de la România liberă, Mircea Marian, a postat pe Facebook un mesaj cu următorul conţinut: “E complet lipsit de etică profesională ceea ce voi face acum, dar va spun că jigodia de Dragnea locuieşte lângă Piaţa..., pe strada... într-un bloc cu o clinică dentală la parter. Să nu va vină idei :))”.
Mesajul, despre care însuşi autorul lui Mircea Marian a recunoscut din start că e “complet lipsit de etică profesională”, a fost distribuit de mii de oameni pe Facebook şi a generat în seară respectivă, conform mărturisirii liderului PSD, deplasarea unui grup numeros de protestatari violenţi în faţă blocului unde locuieşte Liviu Dragnea, care au înjurat şi ameninţat toată noaptea, creând panică între vecini. Din fericire nu s-au înregistrat conflicte violente sau distrugeri de bunuri.
Dacă va fi găsit vinovat, Mircea Marian riscă ani grei de închisoare. Conform unei decizii recente a Înaltei Curţi, s-a statuat că Facebook este un spaţiu public, astfel încât orice fapta comisă prin intermediul acestei reţele de socializare întruneşte condiţia de comitere în public, scrie luju.ro.
Probele: mesajele de pe Facebook
În plângerea penală depusă la Parchetul General de avocaţii preşedintelui PSD, Liviu Dragnea se arată că în seara zilei de 31 ianuarie,”în mediul virtual, pe reţeaua de socializare Facebook, a fost postat un mesaj de către făptuitorul Mircea Marian, mesaj prin care cetăţenii manifestanţi erau instigaţi să vină la domiciliu meu.În acelaşi mesaj se cuprinde şi îndemnul de a comite acte de agresiune împotriva mea. Acest mesaj este disimulat într-o afirmaţie cu subînţeles”. Preşedintele Camerei Deputaţilor adduce ca mijloace de proba “înscrisuri - fotocopii după postările accesibile publicului pe contul de Facebook al făptuitorului precum şi preluarea acestor postări de către alţi jurnalişti.”.
Plângerea penală depusă de Liviu Dragnea
"DOMNULE PROCUROR GENERAL
Subsemnatul NICOLAE-LIVIU DRAGNEA... în baza art. 289 Cod procedura penală, formulez prezenţa
PLÂNGERE PENALĂ
faţă de făptuitorul MIRCEA MARIAN (...) jurnalist la România Liberă...
prin care solicit strângerea probelor necesare cu privire la săvârşirea de către acesta a infracţiunilor de:
-Instigare publică – fapta prevăzută de art 368 cod penal:
Art. 368 Instigarea publică
(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcţionar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
(3) Dacă instigarea publică a avut că urmare comiterea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
-Instigare la săvârşirea infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea naţională – fapta prevăzută de art 401 cod penal – cu referire la art 1-3 din Legea 51/1991:
Art. 401- Atentatul care pune în pericol securitatea naţională
Atentatul contra vieţii săvârşit împotriva unei persoane care deţine o funcţie de demnitate publică, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată 2014:
Art. 1 - Prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român că stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.
Art. 2 - (1)Securitatea naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute inart. 1.
(2)Cetăţenii români, că expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securităţii naţionale.
Art. 3 - Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:
a)planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român;
b)acţiunile care au că scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte;
d)acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat;
f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au că scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;
g)acţiunile prin care se atentează la viaţă, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale;
h)iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i)actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte;
j)atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace;
l)iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii.
-Instigare la infracţiunea de violare de domiciliu – formă agravată – prevăzută de art 224 alin 1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art 47 cod penal :
Violarea de domiciliu - art 224 cod penal :
(1) Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţa, încăpere, dependinta sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) În cazul în care fapta este săvârşită de o persoană înarmată, în timpul nopţii ori prin folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
-instigare la săvârşirea infracţiunii de Ultraj – formă agravată prevăzută de art raportat la art 257 cod penal , cu aplicarea art 47 cod penal:
Art. 257 - Ultrajul
(1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violente, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
(3) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcţionarului public.
(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
-infracţiunii de incitare la ura sau discriminare - fapta prevăzută de art 369 cod penal:
Art. 369 Incitarea la ura sau discriminare
Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
-Infracţiunii de instigare la tulburarea ordinii şi liniştii publice- fapta prevăzută de art 371 cod penal:
Art. 371 Tulburarea ordinii şi liniştii publice
Fapta persoanei care, în public, prin violente comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
-infracţiunii de a fi săvârşit acţiuni împotriva ordinii constituţionale, fapta prevăzută de art 397 alin 2 cod penal:
Art. 397 Acţiuni împotriva ordinii constituţionale
(2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
-instigare / autorat la săvârşirea infracţiunii de agresiune împotriva santinelei – fapta prevăzută de art 433 cod penal:
Art. 433 Agresiunea împotriva santinelei
(1) Fapta persoanei care ameninţă sau loveşte santinelă sau militarul aflat în serviciu de intervenţie, însoţire sau de securitate se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.
(2) Dacă fapta este săvârşită prin folosirea unei arme sau de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Solicit a se avea în vedere aplicarea prevederilor art 77 cod penal şi art 184 cod penal - cu privire la fiecare infracţiune– circumstanţele agravante prevăzute de lege ce se regăsesc în starea de fapt pe care o vom expune :
Art. 77 NOUL COD PENAL
Circumstanţe agravante
Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:
a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;
c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;
d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă această a fost comisă împreună cu un minor;
h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţa politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasa sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.
Art. 184 - Fapta săvârşită în public
Fapta se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă:
a) într-un loc care prin natură sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezenţa nicio persoană;
b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane;
c) într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenţia că fapta să fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane;
d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante.
Înţeleg să va solicit a avea în vedere şi dispoziţiile codului civil şi a celorlalte acte normative interne şi comunitare privind protecţia vieţii private că norme speciale la care se raportează acţiunile de natură penală săvârşite de către făptuitori .
Astfel :
Art. 74 -Cod Civil – Atingeri aduse vieţii private
Sub rezervă aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate că atingeri aduse vieţii private:
a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţa sau luarea din această a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţă intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauza;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.
Secţiunea a 3-a - Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane
Dreptul la viaţă privată
Art.77 – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţă intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul sau corespondenţă să, fără să existe consimţământul sau ori fără că legea să permită acest lucru.
Dreptul la demnitate
Art.78 – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.
(2) Este interzisă orice atingere adusă imaginii, onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia sau fără că legea să permită acest lucru.
Publicitatea vieţii private
Art.79 – (1) Este interzisă utilizarea, în mod public, a înregistrărilor imaginii sau vocii unei persoane, fără acordul acesteia.
(2) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în mod public, a corespondenţei, manuscriselor sau altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţă privată a unei persoane, fără acordul acesteia, dacă sunt de natură să aducă atingere imaginii sau reputaţiei sale.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) cazurile în care utilizarea este permisă prin lege sau când prezintă un interes public justificat.
Atingeri aduse vieţii private sau reputaţiei
Art.80 – Pot fi îndeosebi considerate că atingeri aduse vieţii private:
a) intrarea fără drept în locuinţa sau luarea din această a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
g) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viaţă intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauza;
j) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.
Starea de fapt:
La dată de 31 ianuarie 2017, în seară zilei , după ce în şedinţa de Guvern au fost adoptate mai multe acte normative, s-a organizat o manifestaţie publică în faţă Guvernului.
În mediul virtual au existat mai multe voci care incitau la ieşire în stradă a cetăţenilor pentru a manifestă împotriva Guvernului şi a persoanelor din conducerea Partidului de guvernământ – Partidul Social Democrat – partid al cărui Preşedinte sunt.
În mediul virtual, pe reţeaua de socializare Facebook, a fost postat un mesaj de către făptuitorul Mircea Marian, mesaj prin care cetăţenii manifestanţi erau instigaţi să vină la domiciliu meu.
În acelaşi mesaj se cuprinde şi îndemnul de a comite acte de agresiune împotriva mea. Acest mesaj este disimulat într-o afirmaţie cu subînţeles.
Astfel, va prezint postarea făptuitorului Mircea Marian :
”E complet lipsit de etică profesională ceea ce voi face acum, dar va spun că jigodia de Dragnea locuieşte lângă Piaţă..., pe stradă... într-un bloc cu o clinică dentală la parter. Să nu va vină idei :))”
Mijloace de proba
În dovedirea plângerii înţeleg să va depun înscrisuri - fotocopii după postările accesibile publicului pe contul de Facebook al făptuitorului precum şi preluarea acestor postări de către alţi jurnalişti.
Voi solicită suplimentarea probatiunii după declanşarea urmăririi penale în cauză"