Noile cărți de identitate electronice. Problemele de care încă se lovesc românii

Carte electronică de identitate. Sursa foto: Facebook/Sindicatul Europol

Peste 500.000 de români au primit deja noile cărți de identitate electronice, însă implementarea completă a acestora întâmpină încă dificultăți majore. În lipsa cititoarelor omologate de Ministerul Afacerilor Interne, noile buletine cu CIP nu pot fi validate în multe instituții publice. Potrivit estimărilor oficiale, ar fi nevoie de aproximativ 18.000 până la 40.000 de astfel de dispozitive.

Problemele întâmpinate de români

Proprietara unui magazin din București încearcă, din 15 octombrie, să achite impozitele și utilitățile firmei sale. A mers la ghișeu, a încercat plățile pe platforma Ghiseul.ro și chiar la evidența populației, dar fără succes. La bancă, ofițerul i-a spus că, fără un act de identitate valabil, precum pașaportul sau permisul de conducere, nu poate face nicio tranzacție.

Explicația este una simplă: banca nu a primit încă cititoarele omologate necesare pentru noile cărți electronice de identitate. Unele instituții bancare dispun deja de echipamentele corespunzătoare și pot procesa aceste documente fără dificultăți, însă altele încă așteaptă livrarea lor de la furnizorii autorizați desemnați de autorități.

Potrivit datelor transmise de Ministerul de Interne, peste 450.000 de români dețin deja noile buletine electronice, iar instituția estimează că până la sfârșitul anului 2025 vor fi emise aproximativ 3,35 milioane de astfel de documente.

Implementarea cititoarele CEI, limitată

Principala problemă este că noile cărți de identitate pot fi citite doar cu ajutorul unor dispozitive speciale. Implementarea acestor echipamente rămâne limitată, întrucât multe instituții nu au fost încă dotate corespunzător.

Cititoarele CEI sunt indispensabile pentru autentificarea electronică sigură și pentru folosirea semnăturii digitale calificate. Ele vor fi utilizate în special în administrația publică și în serviciile guvernamentale online. Fără aceste dispozitive, platforme precum ghișeul unic, PCUe sau portalul eRomânia nu pot funcționa corespunzător.

Unde sunt necesare cititoarele pentru CEI

Autentificarea electronică este necesară pentru accesul la serviciile MAI, ANAF, CNAS, CNPP, Registrul Auto și alte instituții administrative importante. Prin utilizarea cititoarelor, identificarea la ghișeele fizice va înlocui verificarea manuală a CNP-ului și a fotografiei titularului. În sistemul de sănătate, cartea electronică de identitate oferă acces la dosarul medical al pacientului și înlocuiește cardul clasic de sănătate.

Cipul integrat include certificatul CNAS, necesar pentru autentificarea pacientului în sistemul informatic al Casei de Asigurări. În sectorul bancar, cititoarele permit verificarea identității fără deplasare la ghișeu și semnarea electronică a documentelor.

În educație, CEI oferă acces electronic în campusuri, biblioteci și examene, dar și semnarea digitală a diplomelor și adeverințelor. În justiție și notariat, este folosită pentru autentificarea pe portaluri online și semnarea actelor juridice.

Noile cărți de identitate, citite de două tipuri de dispozitive

Noile cărți de identitate pot fi citite cu două tipuri de dispozitive: cititoare NFC (contactless) și cititoare smartcard (USB). Primele funcționează prin radiofrecvență, asemănător cardurilor bancare, permițând identificarea rapidă fără contact. Cititoarele smartcard se conectează la calculator și oferă autentificare sigură printr-un software dedicat. Aplicațiile MAI și STS citesc certificatul digital din cip și confirmă identitatea electronică a utilizatorului.

Deocamdată nu există o listă publică unică a modelelor omologate, publicată de Ministerul Afacerilor Interne sau de STS. Autoritățile oferă doar aplicațiile necesare, iar furnizorii locali prezintă dispozitivele testate și compatibile. Platforma oficială CEI menționează middleware-uri precum RO CEI Reader și IDPlugManager, indispensabile pentru folosirea buletinului electronic.

Câte cititoare ar mai fi necesare

În România sunt 3.282 de localități, fiecare cu cel puțin un ghișeu de evidență a populației. În orașele mari pot exista până la cinci stații pentru eliberarea sau validarea documentelor. Estimările indică un necesar de aproximativ 1,5 cititoare pe localitate, adică aproape 5.000 de unități pentru sectorul public.

În sectorul medical, spitalele, clinicile și cabinetele ar avea nevoie de aproximativ 6.000 de cititoare pentru autentificarea în sistemul CNAS. De asemenea, cele aproape 4.000 de sucursale bancare din țară ar avea nevoie de cel puțin un cititor fiecare, la fel și cele circa 3.000 de birouri notariale, pentru semnarea digitală a documentelor.

Dacă sunt incluse și companiile mari, instituțiile private, hotelurile, aeroporturile și operatorii de utilități, numărul total crește semnificativ. Pentru aceste entități și pentru punctele mobile de control ar fi nevoie de încă aproximativ 22.000 de cititoare. În total, România ar avea nevoie de circa 40.000 de cititoare compatibile cu noile cărți de identitate.

Cât costă un cititor CEI

Instituțiile care folosesc noile cărți de identitate electronice (primării, clinici, bănci, notariate sau firme) trebuie să își achiziționeze propriile cititoare. Aceste achiziții sunt realizate local, din bugetele proprii, în funcție de necesități și de gradul de digitalizare al fiecărei organizații.

Modelele simple conectate prin USB, precum ACR39U, costă între 100 și 350 de lei. Cititoarele hibride, care funcționează și prin contact, și prin NFC, au prețuri între 250 și 800 de lei. Cele profesionale, cu tastatură PIN, folosite la ghișee sau în bănci, ajung la 1.500 de lei.

În aceste situații, costurile pot fi inexistente dacă angajații folosesc telefoane compatibile sau pot varia între 100 și 300 de lei pentru cititoare portabile. Prețurile menționate sunt cele de listă din retail, conform ofertelor Cel.ro și SmartcardFocus.ro.