Leul pierde teren, iar tot mai mulți români cu credite cer ajutor. Ce se întâmplă cu ratele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Leul s-a depreciat marți în raport cu principalele valute, iar evoluția vine într-un moment în care tot mai mulți români încearcă să-și reducă povara creditelor. În prima jumătate a anului, numărul solicitărilor de negociere trimise către bănci și instituțiile financiare nebancare a crescut cu 40%, atingând un nivel record.

Potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României (BNR), un euro a fost cotat marți la 5,2456 lei, în creștere cu 1,17 bani față de ședința precedentă, când moneda europeană valora aproximativ 5,2339 lei.

Și dolarul american s-a apreciat. BNR a afișat un curs de 4,6014 lei, cu 2,13 bani peste nivelul de luni, aceasta fiind una dintre cele mai mari creșteri din ultimele ședințe de tranzacționare.

După mai multe zile în care cursul euro a rămas aproape stabil, moneda europeană a revenit pe creștere, în timp ce dolarul a înregistrat un avans și mai pronunțat.

Presiune tot mai mare asupra românilor cu credite

În același context economic, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că a primit 2.060 de cereri de negociere în primele șase luni ale anului, cu 40% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 1.464 de solicitări.

Numai în trimestrul al doilea au fost depuse 1.092 de cereri conforme, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum într-un singur trimestru.

Potrivit CSALB, creșterea solicitărilor reflectă dificultățile financiare cu care se confruntă populația, pe fondul majorării costului vieții și al incertitudinilor economice.

Ce încearcă să obțină românii de la bănci

Cele mai multe solicitări vizează contractele decredit.

Consumatorii cer reducerea ratelor lunare, diminuarea dobânzilor, reducerea soldului creditului, eliminarea unor comisioane, refinanțarea sau reechilibrarea contractelor. De asemenea, sunt solicitate conversii valutare, trecerea de la ROBOR la IRCC, trecerea la dobândă fixă sau recalcularea dobânzilor.

În prima jumătate a anului, băncile au acceptat aproximativ 400 de negocieri, iar 332 dintre acestea s-au încheiat prin acord între părți, ceea ce reprezintă o rată de succes de 91%.

Beneficiile totale obținute de consumatori în urma negocierilor s-au apropiat de un milion de euro, economia medie fiind de aproximativ 2.700 de euro pentru fiecare caz soluționat amiabil.

IFN-urile au refuzat negocierile

Situația este diferită în cazul instituțiilor financiare nebancare (IFN). Deși au primit peste 600 de solicitări, acestea nu au acceptat niciuna pentru deschiderea unui dosar de conciliere.

În schimb, băncile au continuat să soluționeze și direct o parte dintre cererile consumatorilor, fără deschiderea unei proceduri de conciliere, numărul acestor cazuri fiind aproape dublu față de anul trecut.

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, a explicat că actualul context economic și geopolitic pune presiune asupra bugetelor familiilor, motiv pentru care tot mai mulți români caută soluții pentru reducerea costurilor creditelor.

„Contextul tensionat de pe plan intern şi internaţional generează stres financiar pentru toţi consumatorii români (...). Creşterea preţurilor şi dezechilibrele macroeconomice interne generează îngrijorări justificate pentru oameni”, a declarat acesta.