Cursul leului rămâne vulnerabil. Riscurile prevăzute de BNR pentru perioada următoare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Banca Națională a României (BNR) avertizează că leul rămâne expus unor riscuri importante, într-un context marcat de tensiunile din Orientul Mijlociu, de deciziile viitoare ale principalelor bănci centrale și de incertitudinile privind situația politică internă.

Minuta ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 8 iulie arată că principalele cotații de pe piața monetară interbancară au rămas relativ stabile în a doua jumătate a trimestrului al doilea din 2026. În același timp, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat să scadă, însă într-un ritm lent și cu oscilații.

„Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au menţinut relativ constante şi în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie moderat sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate," arată BNR.

Cursul leu-euro a rămas pe un palier apropiat de cel din luna mai

Potrivit documentului, cursul de schimb leu-euro a recuperat în mare parte scăderea înregistrată la mijlocul trimestrului al doilea și s-a stabilizat ulterior pe un nivel doar ușor inferior celui atins în primele zile ale lunii mai. Raportul leu-dolar a continuat, în schimb, tendința de creștere reluată în a doua jumătate a lunii aprilie. Evoluția a fost influențată și de aprecierea monedei americane pe piețele financiare internaționale, intensificată la mijlocul lunii mai. Membrii Consiliului de Administrație au apreciat că riscurile privind cursul de schimb sunt în continuare ridicate, în special din cauza deficitelor bugetar și de cont curent, dar și a incertitudinilor politice.

„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţia aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă", se arată în Minuta BNR.

În acest context, membrii Consiliului au indicat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale în acord cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. O astfel de evoluție ar putea conduce la reducerea treptată a deficitului de cont curent și ar putea avea efecte favorabile asupra riscului suveran și a costurilor de finanțare ale economiei.

BNR anunță că inflația ar urma să scadă

Noile date analizate de BNR indică o reducere ușoară a ratei anuale a inflației în luna iunie și o coborâre substanțială în trimestrul al treilea din 2026. Evoluția ar urma să fie determinată de dispariția din calcul a efectelor directe produse de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

BNR estimează însă că valorile atinse de inflație în perioada următoare vor fi ceva mai mari decât cele anticipate în prognoza publicată în luna mai.

„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3 la sută în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5 la sută în decembrie 2026 şi la 2,7 la sută în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat, au remarcat membrii Consiliului", se precizează în material.

Pe termen scurt, riscurile asociate factorilor din zona ofertei rămân orientate în sensul creșterii prețurilor. Printre principalele surse de incertitudine se află evoluția cotațiilor gazelor naturale și a altor materii prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și posibilele efecte indirecte ale șocului energetic global asupra prețurilor bunurilor importate.

BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea

Petrolul mai ieftin și un an agricol bun pot tempera scumpirile

BNR indică însă și o serie de factori care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Printre aceștia se numără scăderea amplă a cotației petrolului în luna iunie și perspectivele favorabile pentru producția agricolă. Un an agricol bun ar putea avea efecte pozitive asupra prețurilor legumelor, fructelor și ouălor, dar și asupra altor produse agroalimentare.

În același timp, evoluția consumului și a cererii agregate ar putea limita transmiterea scumpirii carburanților și gazelor naturale către prețurile altor bunuri și servicii. Membrii Consiliului au apreciat că factorii fundamentali vor genera presiuni dezinflaționiste reduse în perioada imediat următoare, care vor deveni însă mai vizibile pe termen mai lung. Aceștia au invocat întârzierea cu care deficitul de cerere agregată se reflectă în inflație, mai ales în condițiile persistenței inflației de bază.

Deficitul de cerere a ajuns la o dimensiune considerabilă la sfârșitul anului 2025 și în primul trimestru din 2026, iar BNR estimează că acesta va continua să se adâncească în trimestrele următoare, în principal ca efect al corecției bugetare începute în 2025. Consumul privat a scăzut în ultimele trimestre, inclusiv sub influența șocului energetic global. Totodată, dinamica costurilor salariale din industrie și din sectorul privat și-a consolidat tendința descendentă.

Efectele acestor evoluții asupra inflației sunt așteptate să se manifeste cu întârziere. În aceste condiții, riscul ca nivelul actual al inflației și creșterea recentă a acesteia să influențeze anticipațiile pe termen mediu și să producă efecte secundare s-a redus semnificativ. BNR arată însă că evoluțiile trebuie monitorizate în continuare cu atenție.

Activitatea economică ar putea înregistra o redresare modestă

Evaluările BNR indică o revenire ușoară a activității economice în trimestrele al doilea și al treilea din 2026, însă mai slabă decât cea anticipată anterior. Această perspectivă presupune coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai reduse decât cele prevăzute în prognoza precedentă pentru această perioadă.

„S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 faţă de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. În cazul exportului net este însă probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluţiei acestuia, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a diminuat marginal ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creştere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au atenuat contracţia în termeni anuali în prima lună a trimestrului II", se menţionează în document.

BNR arată că îmbunătățirea evoluției economiei în trimestrul al doilea ar putea fi susținută în principal de relansarea investițiilor, dar și de o contribuție a consumului privat.

În cazul exportului net, aportul favorabil ar putea să scadă ușor, după ce diferența dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor s-a redus marginal în luna aprilie.

Situația politică și conflictul din Orientul Mijlociu mențin incertitudinile

Membrii Consiliului au arătat că rămân incertitudini importante în legătură cu măsurile care vor fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare și după anul 2026. Aceste măsuri trebuie să fie compatibile atât cu planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, cât și cu cerințele procedurii de deficit excesiv.

„Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european şi mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare", arată BNR.

Conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global pot afecta puterea de cumpărare, încrederea populației, activitatea companiilor și profiturile acestora. Efectele pot apărea și prin influențarea economiei și inflației la nivel european și mondial, dar și prin modificarea percepției investitorilor asupra riscului din regiune și a costurilor de finanțare.

BNR arată că absorbția și folosirea cât mai amplă a fondurilor europene, în special a celor disponibile prin PNRR, sunt esențiale pentru limitarea efectelor restrictive ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Fondurile europene sunt importante și pentru realizarea reformelor structurale, susținerea tranziției energetice, creșterea potențialului economiei și consolidarea rezilienței României.